Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






luni, 13 septembrie 2010

Iubire-liniste

nu te teme drag dmd,ca daca iti arat exemplul meu,iti faci cruce ca nu sunt normala.
-eu pe mina strainului(ei) m-am lasat demult,dovada ca nu am disparut sau mi s-a intamplat ceva rau e ca linistea care o simti tu ,mie mi-a devenit adevarata prietena.
-o vad din ce in ce mai des,imi este aproape cand ceva mi se pare ca atarna greu de sufletul meu,si in ochii multora cunoscuti de ai mei ea vine in contradictie cu fericirea vazuta de ei.
-da,sunt asa aproape de liniste...si imi pare amuzant cand vad ca nimeni nu ma crede ca sunt fericita.
-nu am casa,nu am masina,nu am ce sa-i ofer material copilului meu si celor din jur ...si totusi sunt fericita.
-linistea imi sopteste ca daca ar fi contrariul acum in viata mea,eu tot aproape de ea as fi.
-cat o tine,asta ma mai intreb si eu uneori,dar teama a aparut doar un pic la inceput.
-asa ca nu hulesc pe nimeni caruia ii apare teama  caci ea e doar de inceput.
-iar pt cei ce vor sa ramana doar la inceputuri,sa nu se autoiluzioneze crezand in inceput sau sfarsit.
trec pe blogul meu acest comentariu,caci vad ca e un pic mai lung decat de obicei.

duminică, 12 septembrie 2010

iubire si frumusete

ce s-a intamplat cu mine?...
am avut si eu odata primul si ultimul sentiment uman si am o lene sau uitare in a cauta cum sa-l regasesc,incat uneori nu stiu ce sa ma mai fac(mai bine nu ma mai fac!:)).
odata,cand m-am intors acasa dupa doi ani cat fusesem plecata in departari,m-am trezit cu un sentiment asa de dulce cand am pus capul pe perina.
 ceva ani mai trecusera si nu mai m-am simtit asa in desele reantoarceri acasa cand se intamplau tot felul de lucruri neplacute odata cu sederea mea.
departe plecata, uneori, simteam casele in care locuiam respingatoare cu toate ca in aparenta totul era bine cu acele case.atunci am inteles ca daca mie imi e rau sau bine casele nu au nici o "vina",:)...ele sunt neutre.asa am inteles ca noi oferim viata obiectelor,din viata noastra launtrica,asta numai daca percepem interiorul si exteriorul separat unul de altul.
am incercat in zadar sa revad cum e sa am acel sentiment,l-am cautat in vise,in realitate,peste tot,mi l-am imaginat,dar nu am reusit sa ma agat nici o secunda.am vrut sa cred ca sunt certata cu imaginatia,cu visele,realitatea cu tot,chiar si cu credinta dar in fata evidentei nu am avut nici o putere.
imi este evident ca nici un sentiment descris de oameni nu pot trai.
oamenii mi-au zis in toate felurile si si-au imaginat idei despre mine,dar nici acelea nu am reusit sa le inghit.:)
SUFERINTA,IUBIREA,GELOZIA,ORGOLIUL,BUNATATEA,RAUTATEA,SENTIMENTUL APARTENENTEI,s.a.  nu le reusesc ...doar FRUMUSETEA.
ma voi trezi la sfarsitul vietii zicandu-mi ca nu am reusit nimic in viata?






Is it Right or Wrong?
Try to Find a Place!
We can all Belong...
'Be As One'
Try to Get on By #
If we unify?
We should really Try!

All this Time!
Spinning Round and Round...
Made the Same Mistakes;
That we've Always Found'
Surely now,
We could Move Along:
Make a Better World?
No it can't be wrong?

Let's come Together!
Right Now...
'Oh Yeah'
In Sweet Harmony;

Let's come Together!
Right Now...
'Oh Yeah'
In Sweet Harmony;

Let's come Together!
Right Now...
'Oh Yeah'
In Sweet Harmony;

Let's come Together!
Right Now...
'Oh Yeah'

Time is Running' Out:
Let there be 'No Doubt'
We should Sort Things Out ~
If We Care...
Like We Say We Do,
Not just Empty Words!
For a Week or Two...

Make the World...
Your Priority!
Try to Live your Life;
Ecologically!
Play a Part,
In a Greater Scheme...
Try to Live the Dream,
On a Wider Scene!

Let's come Together!
Right Now...
'Oh Yeah'
In Sweet Harmony;

vineri, 10 septembrie 2010

TU sau eu? muzica Omar Akram ,,Dancing with the wind"

Iubire,mangaiere


aparitia unei mangaieri multicolore insoteste privirea mea neudata de lacrimi in atatia ani cat m-am incapatinat ca tu existi.
de ce nu am plans vazandu-mi caile despartite in atatea randuri?
pasi prafuiti ce tot spre tine au dus,tot tie ti-au spus cat de aproape sunt.
in vis vedeam continuu inca un start,si inca unul,iar trezita aflam ca-i doar un pas.
ma intreb si acum daca exista doar un pas in viata.atat de durabil sa fie el!?...
stiu ca si pe chipul tau este uimire...
totusi... imagini dragi lasi in urma de culori,proiectand lumina aproape de suflet.
ne-am intors in expresia devenirii si privim spre curcubeu,mangaind iubirea.
in mangaiere tandra a vietii resimtim oglinda sufletelor.


miercuri, 8 septembrie 2010

Iubesc comunicarea,in continuare

Expun aici un comentariu REFERITOR tot la comunicare,caci vad ca e raspandita ideea pe blogurile celalalte,iar ceea ce am de spus in privinta aceasta nu se va opri cat timp iubesc sa comunic.

-viata o si decriptezi cand o traiesti,daca nu or fi unii care s-au nascut cu ea decriptata de-a gata sau cei care inchid ochii.
-nu cred ca trairea vietii elimina decriptarea,inchipuie-ti daca s-ar intampla asa...
-nici eu nu sunt de acord cu complicarea lucrurilor,dar aproape mereu cand am avut in viata mea complicatii a fost cand refuzam,respingeam ceva.
-vor fi multi care vor descoperi aceasta la ei insisi.
-viata nu e un joc in care daca vrei nu te complici,in viata vrand nevrand te complici,de ce sa negam asta.
-in privinta comunicarii,ce va sperie?
-caci acestea sunt reactii de frica:nu comunica cum poti tu daca altii au facut-o inaintea ta "stintificii au demonstrat deja aceasta,tu nu demonstrezi nimic doar daca ai tacea si da din cap"stintificii inca nu ne-au dat noua viata de-a gata traita .
sau:nu-l ajuta pe celalalt in incercarea de a se ajuta in iesirea din mocirla in care s-a bagat zicand privindu-i corpul frumos"esti frumoasa asa cum esti,nu te mai plange ca nu vin cavalerii poeti sa-ti trezeasca simturile intru curatirea ta".
-inca de la varste fragede complicatiile s-au varat in mintea noastra.
-eu privesc la copilul meu:el asa cum e ,e simplu si frumos.dar cum se vara o complicatie in mintea sa ,datorita lasitatii de care dau dovada unii in a spune adevarul,parca devine recipient de hrana pt complicatii.
-datoria mea sufleteasca in fata lui si a oamenilor e sa nu maresc complicatile mai mult decat sunt,adaugand si complicatile mele.
-eu ii ajut clarificand in mine, inainte de a expune lor,ceea ce ar putea sa le trezeasca lor reactii de complicare.
-in nici un caz nu fug de complicare caci asa as fugi de mine insami si de ei.
-eu sunt clara,luminoasa ca fiinta,de ce as fugii de ceva ce risc sa dobandesc.
-se zice ca daca nu risti ,doar din frica de a dobandi lucruri neplacute tie,nu castigi.
-luati exemplul copiiilor cat risca ei,nestiind bietii ca odata devenind maturi vor fi huliti de peste toate gardurile ca sunt complicati,prea complexi,prea enigme,prea lipsiti de pretentii,prea criptati,prea inutil filozofi,etc....
-da,ai inteles Saturnianule:cuvintele ni-s date pt a nu ne impiedica cand vrem sa ne ajutam.
-caci asa e ca sunt multi impiedicati in viata ,dar asta doar din cand in cand,caci daca ei ar fi permanent ar insemna ca ei nu sunt mai mult decat propria impiedicare.
-daca traim cu iluzia aceasta,ne incurcam mai mult.
-eu in fata copilului meu daca cred in propiile frici ii ofer un sentiment de nesiguranta,in locul unuia de iubire luminoasa,si imi e clar ca il incurc mai mult daca nu ajung sa constientizez asta.
-credeti ca imi e usor sa-mi inteleg copilul,oamenii cu placere, sau sa inteleg oamenii punandu-le conditia ca eu nu pot iubi daca nu aleg printre ei pe cel mai simplist.
-simplitatea veritabila ea este in fiinta omului de cand se naste si pana moare.
-de ce as nega,respinge complicarea,daca stiu ca simplitatea imi e prieten de incredere,un prieten mai profund decat complicatiile.
-nu am alaturat intamplator cuv.simplitatea cu increderea,caci daca esti constient de simplitatea din tine,increderea ti-o ofera ca prieten.
-nu-ti e oferita simplitatea pt a o folosi ca unealta impotiva celor complicati.
-plus ca ne complicam incercand a avea control asupra simplitatii odata constietizata.
-nimic din fiinta noastra nu este folosit ,controlat ci daruitul roadelor cu care am fost inzestrati este mai util.
Adevarul nu se utilizeaza ci se ofera roadele lui.

marți, 7 septembrie 2010

Iubesc comunicarea

Cum mi-am promis ca postez aici(pe blogul meu) daca scriu comentarii prea lungi pe unde umblu prin blogosfera,iata aici un comentariu:

am intalnit oameni si oameni care scriu putin sau deloc in fata a ceea ce le face placere sau nu.
de fiecare data ma intreb si cercetez ce il determina pe om sa exprime putin din multul ce-l are.
cercetez ce mai e nou si inca nu stiu,in oferta limitata a acelui om,din cate stiu de pe la altii.
nu insist sa cercetez prea mult la cei care sunt bagati pana in gat in obiceiuri,mai ales daca se mentin fix in obiceiul neampartasirii,neexprimarii.
insist mai mult la cei care confunda reactia cu exprimarea per total.
eu stiu ca mai scriu cateodata alambicat cand nu-mi e prea clar ce vreau sa spun,sau cand vreau sa-i deschid celuilalt prea multe usite deodata.
dar daca,dragi cititori,aveti sentimentul ca nu a-ti inteles unele lucruri din ceea ce scriu,nu moare nimeni daca cere,aduce clarificari.
si sa ma scuze cititorii de aici daca li se pare ca ma lungesc cu explicatii,caci eu ma lungesc cand m-apuca, pana la capat,pe de-a intregul.
si daca nu ma ia somnul de noapte prea lunga,s-ar putea sa observ ca intregul nu-i doar unul singur,si apar si alte puncte.
caci daca m-as culca grabita de somn,as uita dimineata imaginea inspiratiei din mai multe puncte.de aceea ma lungesc in exprimare cu ceea ce mai am de spus caci stiu ca m-asteapta uitarea in dimineata urmatoare noptii.


Iubire in suflete pereche...

simti miscare in directia privirii tale.
vrei sa te apropii dar iti scapa printre degete.
pornirea ta fusese asa de bine intentionata,incat in timp te-ai trezit ca totul fugea cu tine.
ai crezut ca e un vis,asa ca pt. o clipa te-ai trezit,un pic ametit vazand ca pierdusei notiunea timpului.
tineai ochii deschisi si te dureau palmele,te-ai uitat in jos si-ai vazut ca sunt rosii cu niste urme de lacrimi inca calde.
te ridici si abia atunci realizezi ca ploua.
in jurul tau nu mai simti miscare ci vezi pe bancile de sub copaci,doar oameni incremeniti privindu-si palmele.
in mijlocul parcului,in spatele tau auzi un freamat.
ti-e teama sa te intorci caci ai putea sa te vezi pe tine.
inchizi ochii,o lacrima curgandu-ti pe obraz iti da senzatia ca esti ploaia care se grabeste sa ajunga pe pamant.
iti simti stropii de ploaie ce urla de durere cand strapung pamantul printre firele de iarba.
aluneci si tu o ultima picatura pe un fir de iarba ce freamata sub greutatea ta,ramanand mai rece cand tu ajungi pe pamantul cald si...te doare.
te dor ochii ii deschizi si o vezi pe ea,in fata ta cu ochii largi deschisi cu o lacrima pe obraz.
nu mai ploua.stergi si ultima picatura de pe obraz si ii spui:
-"Si eu am fost ACOLO."
-Da stiu...te-am simtit cum m-ai prins in brate cand am cazut pe obrazul tau",iti spune ea privindu-ti ochii uimiti la atingerea degetelor ei calde ce iti stergeau singura lacrima de pe obraz ce uitasei candva sa-i negi existenta.

IUBIRE-MUZICA















'Umberto Tozzi ft Mónica Bellucci - Ti Amo' + lyrics

Vasco Rossi - Senza Parole

"Totul se desfasoara perfect"

"Marginea argintie este intotdeaunea tot atat de stralucitoare pe cat e norul de negru. "John F.Demartini

"Daca te astepti ca viata sa fie perfecta,probabil ca ai gresit planeta sau chiar cosmosul.Viata nu ar putea sa fie perfecta decat daca ar stagna asemenea miticei vietii de apoi in care ingerii zboara de colo-colo si canta din harpe si toate sufletele oamenilor se odihnesc in pacea eterna.Iac!Imagineaza-ti cat de plictisitoare ar putea fi o asemenea lume.Cine ar vrea sa fie mort intr-o asemenea lume.
Sa-ti creezi propriul rai pe pamant nu inseamna sa-ti faci viata perfecta si apoi sa renunti si sa te duci acasa,misiunea fiind indeplinita.Dupa cum viata nu inseamna sa devii tu insuti mai bun sau perfect(ceea ce presupune ca ar fi ceva in neregula sau gresit cu tine insuti).
Crearea propriului rai pe pamant inseamna sa te lamuresti ce vrei,apoi sa te concentrezi asupra energiei sau cel putin sa te feresti de vechile obiceiuri pentru a-l cea.Dupa ce-l vei fi creat,vei avea deja noi dorinte si vei porni din nou la drum.Intre timp,bucura-te de viata asa cum este chiar in clipa aceasta,cu toate ca nu inseamna deocamdata tot ce ar putea sa insemne.Stii ca nu va fi  niciodata competa,deoarece viata este o calatorie,nu o destinatie,asa ca invata sa te bucuri de fiecare pas de-a lungul drumului.
Esti o fiinta eterna aflata intr-o evolutie constienta,iar calatoria ta nu se va sfarsi niciodata.Ai dreptul sa-ti alegi liber calea,zi de zi,si nu ai cum sa gresesti.Indiferent cu ce te-ai confunta acum,totul se desfasoara perfect.De fapt cu cat e mai rau,cu atat este mai minunat viitorul care te asteapta,cata vreme poti sa te eliberezi de vechile obiceiuri.Indiferent cat de incalcita si de haotica pare viata ta acum,Universul este creat pentru a te conduce catre implinirea visurilor si dorintelor tale,deseori in modurile cele mai neasteptate......
GILL EDWARDS-VIATA E UN DAR

luni, 6 septembrie 2010

Marin Sorescu - Ne cunoaştem

IUBIREA,POVESTEA OMULUI.





aceasta este o poveste inspirata de Apropiere si de sunetele acestei melodii,fiul meu a scris(3ani),ascultand sunetele melodiei si el primii pasi de poveste.explicatiile din paranteza sunt ale lui,mai putin cuvantele din ghilimele.
:
inca nu m-am nascut.(bau-bau)
e liniste si m-am pornit cu o poveste adevarata la drum.(bau bau-"intuneric")
ajung,ma plimb caci m-am nascut,am pasi si nu mai am aripi(e rusine-"timiditate in fata a ceea ce ii place cand o persoana il priveste")
plimbare.(pasi)
confund pasii cu aripile.
mergand prin viata, cu pasii aflu ca sunt si aripi,pasii mei.
dansez,dansul pricipal al vietii omului:IUBIREA.
se misca toata fiinta mea in acest dans,ea imi spune o poveste despre armonie.
eu o cred caci Dansul e Armonie,si rad.
aud un sunet necunoscut mie.
cred ca viata s-a sfarsit
ah,ea este inca si dansam.
mai sunt oameni.
ne ia vartejul.
credem ca e moartea cu adevarat.
ne tine cu cu ea,ultima indoiala reprezinta povestea vietii noastre.
cadem.
revedem moartea si viata in cadere.
VIATA-asa cum n-am vazut-o traind.
ne vedem ingeri si dansam in VIATA.
dintr-o data,incetisor ,chemare si liniste.
e Adunarea noi-nascutilor,a ingerasilor care inca nu au ras.
Sunet de Adunare,si ultimile ramasite din viata se disipa in sunetul UNIUNII.
luam povestile cu noi incapatinati.
vedem ca Dumnezeu e Chemare,e Tot.
Dumnezeu ne mustra pt. incapatinarea noastra si rade.
noi radem,ne auzim pt. prima oara rasul.
Dumnezeu ne zice ca ne vom intoarce pe pamant,ingerasi cu aripi si pasi.
si noi dansam,radem si acum dansam spre prima treaba,pe pamant ne intoarcem la Om,pe care il iubim atataaa....
si noi dansam trezindu-ne ca dansam pana la cel mai inalt nor.
Sufletele traiesc iubirea.
Dumnezeu trimite povestea ingerilor pe pamant.
Calatoria ingerilor pe pamant.
un sunet atat de placut mie...
ma bucur timida si dragalasa
Dansez cu ei,ma duc atat de aproape,usi deschise,sunt uimita,mi-e atattt de familiar....
aceasta e povestea OMULUI,si toti o stim
nu ma poate minti nimeni,decat pe siesi.
doar un mincinos adevarat,ma poate pacali cu povestea lui neadevarata,dar si ea va trece.

acestea sunt urmatoarele povesti:http://www.youtube.com/watch?v=-sU4mgkGtrs&NR=1 povestea adevarata a lui alex

http://www.youtube.com/watch?v=xsGRglp6tvs povestea adevarata a clarisei

aceasta dorinta de a scrie aceste doua povesti,izvoreste din provocarea care i-o adresez inspiratie si mie insami de a ne chema.voi vedea daca vin cand le chem,ele vin oricum fara sa le chem si apoi nu mai stiu sa ma opresc.
dar voi puteti astepta caci nu cred ca vor veni prea curand,asteptati mult si bine.
poate nici nu vor veni,nu va suparati voi pe mine caci sunteti ocupati deja cu povestea a vietii voastre,cu povestea OMULUI.
                                       :)

Iubirea,dimineata si amintiri...

E gata cafeaua,e linistit in jurul meu si in jurul celor  treji de dimineata.
Pt. cei care viseaza,e visul unde am fost si eu noaptea trecuta si amiaza de ieri.
E UN VIS AL NOSTRU,AL OAMENILOR.
Si eu am fost acolo si multi altii cu mine.
In linistea din dimineata aceasta si din toata noaptea,poti dragutule sa ma iubesti?

Iti scriu aceasta,cautand in memorie ce voiam sa redau pe scurt in aceasta postare,am dat de prima idee ce nu face parte din amintiri:tu,soarele,dimineata,sfarsit de vara.
Sau poate  imaginea ta, a soarelui face ceva in amintiri,caci tot dupa o noapte cu tine am simtit dimineata,soarele,sfarsit de vara ,tu,ca acum.
Da,dragutule,tu esti amintire si om pt. sufletul meu.

Si intre timp mi-am amintit nu prea lamurit ca era vorba despre inteligenta,caci de fiecare data cand ma bucuram sau nu de inteligenta,eram eu de fapt,nu stiam ca ma bucur de mine.

aici,mai jos, redau ce traiam anul trecut pe vremea aceasta:


1.Am primit imperfectiunea caldurii soarelui
astazi bate un vant racoros chiar daca e un soare placut.ma simt un pic obosita sa ma duc la plaja cu toate ca apa marii m-ar relaxa.
intrand in salon lumina soarelui parca m-a chemat caci pt o clipa am "uitat" de tot ce ma inconjoara si ma indreptam ca hipnotizata spre balcon.m-am oprit in usa balconului si m-am lasat mangaiata de adierea puternica a vantului si razele soarelui calde.parca natura mi-ar fi zis:vezi,nu poti fugii de mine,sunt sora geamana sufletului tau.
inainte de asta ma gandeam ca bate vantul si spre seara in apa fiul meu ar putea sa raceasca cu clima asta mediteraneana,caci o patisem si eu stand doua sapt. la pat bolnava cum nu o mai patisem vreodata.mai era si oboseala care m-ar fi impiedicat sa ma bucur.dar iata ca am inteles intr-o clipa cum o mica bucurie ma face sa uit de tot,de oboseli,frici si alte posibilitati.si nu e prima oara cand natura imi da aceasta lectie...
intr-o noapte eu si o persoana cu un nivel interior existential acceptabil am cautat prin fiintele noastre adevaruri.
stiu ca persoana era obisnuita cu aceste ocupatii,dar eu stiam ca nu voi ramane fixata intr-o simpla experienta a neuronilor mei.dupa aceea noapte din care fiecare am iesit cu ceva,dimineata m-a lovit cu soarele luminos,si ceea ce imi amintesc e ca ajunsa la fereastra parca tot hipnotizata,zambeam si o bucurie placuta nu se mai dezlipea de pe chipul si din gandurile mele,nu-mi aduc aminte sigur ce intelesesem dar o noapte intreaga nici nu se compara cu aceea clipa a diminetii.si e atat de simplu sa am sufletul deschis...
multumesc naturii ca exista...


2.Farmecul toamnei si realitatea viselor
a venit toamna,vantul anotimpului ei imi chema sufletul sa ma umplu de culorile frunzelor ce vor cadea.
voi cadea si eu odata cu ele sau imi voi lasa in continuare gandurile sa zboare pe aripile inca calde ale vantului.
privesc lumina toamnei nou nascute si imi e dor sa-mi las durerea gandurilor sa-si implineasca soarta.
dar nu mai pot sa imi ascult sovaiala caci promit sufletului meu in fiecare clipa sa vina in iubire.
nesiguranta e clipa dupa amiezilor in care m-am obisnuit sa aleg sa adorm.
durerea ochilor mei cand ma trezesc ma impiedica sa vad jumatatea cealalta a clipei.
acum la sfarsitul verii mi-am lasat corpul sa doarma si m-am trezit in vis ca ma luptam cu realitatea.
in realitate nu am simtit niciodata nevoia sa lupt,acum inteleg caci nu am fost sincera pt ca in vise totusi lupt cu ea.
nu mi-am inteles visele si le-am respins din calea realitatii,acum e invers, pt moment in clipele somnului realitatea imi intoarce moneda pe fata cealalta unde se afla visele si degeaba ma mir de cealalta fateta a realitatii mele.
de fapt ce inseamna realitatea viselor?realitatea e ca in vise,intotdeauna se va afla o parte din noi neanteleasa si refuzata in realitate.
dupa ce am privit prima oara moneda nu mai pot contesta valoarea ei,nu pot mintii nimanui ca nu am vazut-o.
cand eram mai "mica" ziceam oricarui om,care ma ameninta razand ca ma inchide in limitele jocului,ca ii voi intoarce moneda iar pe partea cealata care nu a vazut-o inca se afla chipul meu.
asa ca jucandu-se se juca cu el.
frumusetea naturii imi va scoate mereu in evidenta gandurile dureroase,daca eu ma consider capabila doar de atat.
ia spuneti-mi voi,ce simtiti cand natura va invaluie cu frumusetea ei sau cand dupa multe dezamagiri in diverse relatii o femeie/barbat va invaluie cu frumusetea ei/lui?
aceea frumusete va scoate in evidenta constiintei voastre gandurile trecatoare care dor?
trecutul am trecut prin el,dar noi inca mai ramanem atasati cu fiinta noastra lui,caci daca am trai clipa am fi constienti de gandurile dureroase ca sunt doar trecatoare in fata a ceea ce ne ofera momentul prezent.

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu