sa indraznesti sa inviti un om sa vorbeasca cu tine ca si cum ar vorbi cu el insusi,tu fiind prieten in acel moment cu tine insuti.
si...un video:)
si,privind viitorul cu alti ochi...
d-aia nu am eu bani,sa nu ajung acolo ca si client...caci pt o secunda am uitat ca nu am bani,si am exclamat:vreau si eu!
...zic eu,dar mi-am observat linistea ani de-a randul si m-am bucurat de ea.
mi-a fost indeajuns aceea perioada,si am trecut la experimentarea impreuna cu alte persoane...vrand-nevrand.
si apropo de coincidentele despre care am mai facut referire...
cand am postat si ultimul video gasit pe net...vad reclama de la google:
"supa de varza la capsule"
serios!
...sau o idee de ultima ora inainte de culcare...
cum ar fi sa spui cuiva te iubesc,si sa ai impresia neasteptata(la inceput) ca iti spui tie aceste cuvinte?
aceasta sa fie aceea iubire de care vorbesc unii: iubire-doi intr-unul?
se pare ca mi se mai intampla uneori cand sacai o idee,sa ies mai greu din "priza".
Un gand
Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.
Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.
"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."
"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "
Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.
"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"
"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."
Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.
Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.
"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."
Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.
Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.
"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."
"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "
Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.
"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"
"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."
Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.
Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.
"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."
Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.
duminică, 9 octombrie 2011
relax!...o alta discutie.
clari13134: Buna seara
iulia stoichit: bună!
clari13134: sunt clarisa de pe blogul iubiresifrumusete
clari13134: si cred ca prin intermediul blogurilor am ajuns sa am adresa ta de email
clari13134: dar nu am vorbit inca pe mess
clari13134: esti libera?
iulia stoichit: da, din câte ştiu eu
clari13134: nu mai stiu sigur care era blogul tau,dar tin minte ca imi placea istetimea ta.
clari13134:
clari13134: e bine ca le sti
iulia stoichit: inteligenţa e supraestimată şi am grijă mereu să mi-o supraestimez sau să mă laud cu ea
iulia stoichit: exagerez mult
iulia stoichit: şi fără rost
clari13134: esti sigura ca fara rost?
clari13134: sau cine nu-i gaseste rostul?mie imi placea ca te jucai cu propria inteligenta.
iulia stoichit: oarecum faptul că ştiu că-mi place să mi se acorde atenţie a devenit fără rost
iulia stoichit: e şi acesta un mod de a atrage atenţia
clari13134: iti place sa iti acorzi tie atentie,si asta mie imi place la un om...caci asa are mai multe posibilitati in vedere.
iulia stoichit: aşa cum unei maimuţe îi atrage atenţia ceva ce străluceşte
iulia stoichit: în limbajul altora poate ajunge să se numească egocentrism ceea ce fac eu
clari13134: e clar,atunci ceva in tine straluceste si tu vezi cel mai bine asta...si mai stai la slefuit....
clari13134: egocentrismul este o forma de inchistare,eu am vazut mai degraba la tine deschidere fata de oamenii ce se invarteau pe blogul tau
clari13134: am vazut armoniere si o anumita arta a emotiilor si limbajului
iulia stoichit: egocentrism la mine în cap sună cumva că am impresia că sunt în discuţii chiar când nu sunt
clari13134: eh,poate esti dar dintr-o alta pereche de ochii.
clari13134: sau pe un alt nivel,s-o spun mai clar.
iulia stoichit: gen se discută despre mine chiar când nu se face asta
iulia stoichit: deşi cred că e mai mult paranoia decât egocentrism
clari13134: da,cunosc foarte bine
clari13134: nu este paranoia,si nu ai de ce sa iti faci griji...este doar deschiderea unei vederi asupra unei noi forme de simtire.
iulia stoichit: îmi fac mai multe griji când sunt înconjurată de oameni care îşi fac griji
clari13134: eu traiesc asta din ce in ce mai des si comunic cu oameni fara a ne baga la mijloc personalitatea,persoanele,ci doar trairile...si asta ne ajuta.
clari13134: te cred
iulia stoichit: preiau prea mult emoţiile altora
clari13134: dar grijile acestea contin informatii care tu ai dorit sa le ai
clari13134: emotiile ce se gasesc in tine nu sunt ale altcuiva
iulia stoichit: ba eu cred că e posibil
clari13134: e posibil sa crezi aceasta,doar daca consideri ca corpul tau,tu esti un recipient
clari13134: recipient restrans ca stocare
clari13134: si de aceea uneori te poti simti inconfortabil
clari13134: poti sa te gandesti ca la un transfer de emotii,sentimente,etc,...sau ca o unire...
iulia stoichit: nu prea mă consider un recipient, sinceră să fiu, dar tot simt emoţiile altora prea bine
clari13134: foarte bine ca le simti emotile,si plus ca am vazut cat de creativa esti,cum te joci cu elementele care sunt in tine
clari13134: ...gandeste-te la oamenii care cred ca nu pot face asta,cum isi inchid acele laturi,si apoi sufera de dor.
clari13134: tu doar simti cat de bogata esti,fara a te pune in comparatie cu altii ca o fapta teoritica...ci tu ajungi la ei,cum o faci spre tine insati.
iulia stoichit: la cât mă plâng că inteligenţa şi sclipirea aia matematică aproape, ar fi trebuit să mi se ia darul până acum
iulia stoichit: la cât mă plâng că nu aduce fericirea
iulia stoichit: am uitat pe drum ce era mai important
iulia stoichit: se mai întâmplă
clari13134: nu ai uitat pe drum nimic,ci doar clipa e ceea ce o chemi prin "plangerea" ta.
clari13134: inchipuie-ti ca este o iulia mult mai desavarsita,in tine...si ca ei ii adresezi plangerea ta.
clari13134: aceea iulia e fericirea ta,si iti dorest in sfarsit sa o cunosti,sa te apropii de ea,sa o atingi si sa vezi ca e reala.
iulia stoichit: nu ştiu cum se ajunge la ea
clari13134: prin tine,simte-te,traieste-te,lasa-te traita...in jurul tau ai ajutoare,caci si ceilalti cauta acelasi lucru.
clari13134: ea nu este departe,nu ai un anumit punct la care TREBUIE sa ajungi,pt ca voi nu sunteti separate,ci una si aceeasi...e clar
iulia stoichit: înseamnă că nu-mi privesc alter-ego-ul cum trebuie
clari13134: faptul ca te vezi separata de un om de langa tine,de exemplu de mine...poti la fel sa crezi si despre aceea iulia
clari13134: pai nu stiu cum trebuie,dar cred ca tu ai iubire pt. tine si pare ca iti e mai usor decat le e altora,sa ti-o daruiesti.
clari13134: cealalta iulia pe care am adus-o in discutie,este de fapt iubire
iulia stoichit: separată sau nu...
clari13134: nu ai cum sa fi separata daca tu preiei acele calitati ale ei
clari13134: chiar daca o faci treptat uneori...
iulia stoichit: interesant cum alţii văd în mine iubirea pe care eu n-o văd!
iulia stoichit: eu mă văd doar cu mulţi draci
iulia stoichit: încăpăţânată
iulia stoichit: şi cât mai autosuficientă
clari13134: acestea sunt denumiri pe care tu insati le dai actiunilor tale sufletesti pt a te tachina singura.tachinarea asta se face cand ai increderea in tine,insa punandu-ti posibilitatea ca neancrederea poate trece in vizita dintr-un moment in altul.
clari13134: uite senzatia care o am acum,sa fiu sincera:am impresia ca tu cunosti deja cuvintele mele inainte ca eu sa le formulez...ca si cum in tine nu exista intrebari, ci doar raspunsuri.ca si cum eu te privesc cum tu dai click pe acele raspunsuri.
iulia stoichit: te rog să mă ierţi, dar fanii m-au cerut la telefon
clari13134: ok
clari13134: am vb si eu cu altcineva,mai pe scurt
iulia stoichit: sincer, nu mă simt plină de răspunsuri
iulia stoichit: sau oricum, nu trezite toate
clari13134: na, ca acum m-a sunat pe mine cineva,o amica
clari13134: ...dar a zis ca revine peste zece minute,caci i s-a facut foame.
clari13134: raspunsurile pot sa iti para netrezite,sau sa consideri ca de fiecare data TREBUIE sa le trezesti in tine...pt ca multi oameni ne refuzam libertatea fanteziei creatoare.
clari13134: si asa incercam sa scapam ieftin,in rutina
iulia stoichit: oamenii se pricep de minune să fie monotoni
iulia stoichit: şi plafonaţi
clari13134: pai da,caci le e mai usor...dar apoi se trezesc conflictele in ei...cu cei ce sunt cu adevarat si au incercat sa dea la o parte.
iulia stoichit: riscurile meseriei!
iulia stoichit: se mai întâmplă
clari13134:
clari13134: da,esti o persoana intelegatoare
clari13134: dar oare ce ne aduce rutina?cred ca de fapt noi cautam liniste,serenitate.
iulia stoichit: o căutăm pe unde nu trebuie atunci
iulia stoichit: curios!
clari13134: nu unde,ci nu stim cum...
iulia stoichit: şi ei despre noi cred că au aceeaşi impresie ca noi despre ei
clari13134: da clar
clari13134: ei se vad pe ei privindu-te pe tine
clari13134: si de aici vin grijile lor,aceleasi griji pe care tu ai zis ca ajungi si tu sa le ai
iulia stoichit: da, dar eu gândesc complex
iulia stoichit: şi nu mi-e frică de ce aş putea găsi
clari13134: asta e super
iulia stoichit: şi dacă da, trece
iulia stoichit: nu cred că am spus nici măcar pe blog că nu-mi mai e frică de nimic
clari13134: ce ai putea gasi,mai altfel decat e si in tine?
iulia stoichit: dar ei se opresc la un moment dat din gânditul acesta asiduu
clari13134: da...stiu
clari13134:
iulia stoichit: pentru că le e frică, bănuiesc
clari13134: da, gandirea este o abilitate tocmai buna contra fricii...dar daca sirul gandurilor te iau de langa tine,risti ca gandurile sa se molipseasca cu frica aceea...si apoi chiar crezand ca nu este ceva trecator.
clari13134: esti sigura ca in tine se efectueaza doar gandirea?poate ti s-a spus ca gandesti prea mult,ca calculezi...crezi ca mai e si altceva,in acel moment?
iulia stoichit: posibil
iulia stoichit: poate simţire pervertită, cum îmi place mie să-i spun
clari13134: pai...ai spus de complexitate,nereferindu-te la gandire.
clari13134: doar la gandire
clari13134: eu vorbeam cum privesti tu in interiorultau si tu ai afirmat ca gandesti complex...eu spuneam de complexitatea care o vezi in tine,nu doar gandirea care bineanteles apare in prim plan.
clari13134: simtirea lucreaza impreuna cu gandurile,de fapt e o echilibrare intre ele...ca munca in echipa.
clari13134: si banuiesc ca poti vedea fiecare membru al echipei iulia,ca niste aptitudini,resurse
iulia stoichit: se ceartă cam des membrii echipei ăsteia
clari13134:
clari13134: te cer pe tine,ca liderul lor...nu crezi?
clari13134: te vor participanta,la bucuria lor de a exista in completul iulia.
iulia stoichit: nu-mi place rolul de lider pentru că nu mă consider în măsură să fiu un exemplu demn de urmat
clari13134: atunci artista lor
clari13134: cum vrei tu
clari13134: schimb de experienta...nu privii exact ca un exemplu sau o copie.
iulia stoichit: păi de obicei, cam asta se întâmplă
clari13134: o comunicare cu tine insati...prin iubirea care este ca mijlocitor pt aceasta.
iulia stoichit: ridici cuiva o statuie pentru ceea ce crezi tu că ai găsit la el că îţi place şi la un moment dat cade statuia, că deh, îl dezamăgeşti, cel căruia i s-a ridicat statuia
clari13134: dezamagirea exista,numai daca te astepti apoi ca statuia sa se puna in cap pt tine...uitand ca prin ea sufla acelasi viu ca si prin tine.
clari13134: este un om care mi-a zis azi,cand sunt cu tine parca as lua o gura de oxigen proaspat...eu la fel simt pt mine insami,dar el pt el...
clari13134: eu creez o statuie,ii dau viata,cu scopul ca apoi ea sa imi indeplineasca dorintele....se zice ca scopul scuza mijloacele.
iulia stoichit: ca pygmalion şi galateea
clari13134:
clari13134: dar cand dai viata unei statui,de fapt tu dai viata unei calitati in interiorul tau...statuia e ca o holograma a acelei calitati.
iulia stoichit: şi atunci de ce oamenii sunt dezamăgiţi de alţi oameni cărora la un moment dat le-a ridicat statuie?
clari13134: cand calitatea in tine lucreaza,vezi ca si statuia lucreaza...cand in tine e un conflict...vezi si statuia la fel
clari13134: pt ca adoram,ceea ce am creat pt miscare...adorarea e un fel de privire nemiscata,nu este un zbor liber.
clari13134: o sun pe amica aceea a mea care a terminat de mancat,caci vad ca mi-a dat buzz pe mess
clari13134: ma scuzi
iulia stoichit: e-n regulă!
clari13134:
clari13134: ah,mai voiam sa zic ceva in timpul discutiei noastre...
clari13134: am vazut ca am adus in discutie subiecte despre care eu am mai scris pe blogul meu,si as vrea sa pun pe blogul meu aceasta conversatie...e ceva ce nu doresti sa fie public?
iulia stoichit: din câte ştiu nu
clari13134: pe blogul meu am mai pus si alte conversatii cu oameni,alt gen de conversatii...
iulia stoichit: am observat
clari13134: ok,ma bucur...
clari13134: noapte frumoasa tie
clari13134:
iulia stoichit is typing...
iulia stoichit: noapte bună!
clari13134: uite si un zambet
iulia stoichit: bună!
clari13134: sunt clarisa de pe blogul iubiresifrumusete
clari13134: si cred ca prin intermediul blogurilor am ajuns sa am adresa ta de email
clari13134: dar nu am vorbit inca pe mess
clari13134: esti libera?
iulia stoichit: da, din câte ştiu eu
clari13134: nu mai stiu sigur care era blogul tau,dar tin minte ca imi placea istetimea ta.
clari13134:
clari13134: e bine ca le sti
iulia stoichit: inteligenţa e supraestimată şi am grijă mereu să mi-o supraestimez sau să mă laud cu ea
iulia stoichit: exagerez mult
iulia stoichit: şi fără rost
clari13134: esti sigura ca fara rost?
clari13134: sau cine nu-i gaseste rostul?mie imi placea ca te jucai cu propria inteligenta.
iulia stoichit: oarecum faptul că ştiu că-mi place să mi se acorde atenţie a devenit fără rost
iulia stoichit: e şi acesta un mod de a atrage atenţia
clari13134: iti place sa iti acorzi tie atentie,si asta mie imi place la un om...caci asa are mai multe posibilitati in vedere.
iulia stoichit: aşa cum unei maimuţe îi atrage atenţia ceva ce străluceşte
iulia stoichit: în limbajul altora poate ajunge să se numească egocentrism ceea ce fac eu
clari13134: e clar,atunci ceva in tine straluceste si tu vezi cel mai bine asta...si mai stai la slefuit....
clari13134: egocentrismul este o forma de inchistare,eu am vazut mai degraba la tine deschidere fata de oamenii ce se invarteau pe blogul tau
clari13134: am vazut armoniere si o anumita arta a emotiilor si limbajului
iulia stoichit: egocentrism la mine în cap sună cumva că am impresia că sunt în discuţii chiar când nu sunt
clari13134: eh,poate esti dar dintr-o alta pereche de ochii.
clari13134: sau pe un alt nivel,s-o spun mai clar.
iulia stoichit: gen se discută despre mine chiar când nu se face asta
iulia stoichit: deşi cred că e mai mult paranoia decât egocentrism
clari13134: da,cunosc foarte bine
clari13134: nu este paranoia,si nu ai de ce sa iti faci griji...este doar deschiderea unei vederi asupra unei noi forme de simtire.
iulia stoichit: îmi fac mai multe griji când sunt înconjurată de oameni care îşi fac griji
clari13134: eu traiesc asta din ce in ce mai des si comunic cu oameni fara a ne baga la mijloc personalitatea,persoanele,ci doar trairile...si asta ne ajuta.
clari13134: te cred
iulia stoichit: preiau prea mult emoţiile altora
clari13134: dar grijile acestea contin informatii care tu ai dorit sa le ai
clari13134: emotiile ce se gasesc in tine nu sunt ale altcuiva
iulia stoichit: ba eu cred că e posibil
clari13134: e posibil sa crezi aceasta,doar daca consideri ca corpul tau,tu esti un recipient
clari13134: recipient restrans ca stocare
clari13134: si de aceea uneori te poti simti inconfortabil
clari13134: poti sa te gandesti ca la un transfer de emotii,sentimente,etc,...sau ca o unire...
iulia stoichit: nu prea mă consider un recipient, sinceră să fiu, dar tot simt emoţiile altora prea bine
clari13134: foarte bine ca le simti emotile,si plus ca am vazut cat de creativa esti,cum te joci cu elementele care sunt in tine
clari13134: ...gandeste-te la oamenii care cred ca nu pot face asta,cum isi inchid acele laturi,si apoi sufera de dor.
clari13134: tu doar simti cat de bogata esti,fara a te pune in comparatie cu altii ca o fapta teoritica...ci tu ajungi la ei,cum o faci spre tine insati.
iulia stoichit: la cât mă plâng că inteligenţa şi sclipirea aia matematică aproape, ar fi trebuit să mi se ia darul până acum
iulia stoichit: la cât mă plâng că nu aduce fericirea
iulia stoichit: am uitat pe drum ce era mai important
iulia stoichit: se mai întâmplă
clari13134: nu ai uitat pe drum nimic,ci doar clipa e ceea ce o chemi prin "plangerea" ta.
clari13134: inchipuie-ti ca este o iulia mult mai desavarsita,in tine...si ca ei ii adresezi plangerea ta.
clari13134: aceea iulia e fericirea ta,si iti dorest in sfarsit sa o cunosti,sa te apropii de ea,sa o atingi si sa vezi ca e reala.
iulia stoichit: nu ştiu cum se ajunge la ea
clari13134: prin tine,simte-te,traieste-te,lasa-te traita...in jurul tau ai ajutoare,caci si ceilalti cauta acelasi lucru.
clari13134: ea nu este departe,nu ai un anumit punct la care TREBUIE sa ajungi,pt ca voi nu sunteti separate,ci una si aceeasi...e clar
iulia stoichit: înseamnă că nu-mi privesc alter-ego-ul cum trebuie
clari13134: faptul ca te vezi separata de un om de langa tine,de exemplu de mine...poti la fel sa crezi si despre aceea iulia
clari13134: pai nu stiu cum trebuie,dar cred ca tu ai iubire pt. tine si pare ca iti e mai usor decat le e altora,sa ti-o daruiesti.
clari13134: cealalta iulia pe care am adus-o in discutie,este de fapt iubire
iulia stoichit: separată sau nu...
clari13134: nu ai cum sa fi separata daca tu preiei acele calitati ale ei
clari13134: chiar daca o faci treptat uneori...
iulia stoichit: interesant cum alţii văd în mine iubirea pe care eu n-o văd!
iulia stoichit: eu mă văd doar cu mulţi draci
iulia stoichit: încăpăţânată
iulia stoichit: şi cât mai autosuficientă
clari13134: acestea sunt denumiri pe care tu insati le dai actiunilor tale sufletesti pt a te tachina singura.tachinarea asta se face cand ai increderea in tine,insa punandu-ti posibilitatea ca neancrederea poate trece in vizita dintr-un moment in altul.
clari13134: uite senzatia care o am acum,sa fiu sincera:am impresia ca tu cunosti deja cuvintele mele inainte ca eu sa le formulez...ca si cum in tine nu exista intrebari, ci doar raspunsuri.ca si cum eu te privesc cum tu dai click pe acele raspunsuri.
iulia stoichit: te rog să mă ierţi, dar fanii m-au cerut la telefon
clari13134: ok
clari13134: am vb si eu cu altcineva,mai pe scurt
iulia stoichit: sincer, nu mă simt plină de răspunsuri
iulia stoichit: sau oricum, nu trezite toate
clari13134: na, ca acum m-a sunat pe mine cineva,o amica
clari13134: ...dar a zis ca revine peste zece minute,caci i s-a facut foame.
clari13134: raspunsurile pot sa iti para netrezite,sau sa consideri ca de fiecare data TREBUIE sa le trezesti in tine...pt ca multi oameni ne refuzam libertatea fanteziei creatoare.
clari13134: si asa incercam sa scapam ieftin,in rutina
iulia stoichit: oamenii se pricep de minune să fie monotoni
iulia stoichit: şi plafonaţi
clari13134: pai da,caci le e mai usor...dar apoi se trezesc conflictele in ei...cu cei ce sunt cu adevarat si au incercat sa dea la o parte.
iulia stoichit: riscurile meseriei!
iulia stoichit: se mai întâmplă
clari13134:
clari13134: da,esti o persoana intelegatoare
clari13134: dar oare ce ne aduce rutina?cred ca de fapt noi cautam liniste,serenitate.
iulia stoichit: o căutăm pe unde nu trebuie atunci
iulia stoichit: curios!
clari13134: nu unde,ci nu stim cum...
iulia stoichit: şi ei despre noi cred că au aceeaşi impresie ca noi despre ei
clari13134: da clar
clari13134: ei se vad pe ei privindu-te pe tine
clari13134: si de aici vin grijile lor,aceleasi griji pe care tu ai zis ca ajungi si tu sa le ai
iulia stoichit: da, dar eu gândesc complex
iulia stoichit: şi nu mi-e frică de ce aş putea găsi
clari13134: asta e super
iulia stoichit: şi dacă da, trece
iulia stoichit: nu cred că am spus nici măcar pe blog că nu-mi mai e frică de nimic
clari13134: ce ai putea gasi,mai altfel decat e si in tine?
iulia stoichit: dar ei se opresc la un moment dat din gânditul acesta asiduu
clari13134: da...stiu
clari13134:
iulia stoichit: pentru că le e frică, bănuiesc
clari13134: da, gandirea este o abilitate tocmai buna contra fricii...dar daca sirul gandurilor te iau de langa tine,risti ca gandurile sa se molipseasca cu frica aceea...si apoi chiar crezand ca nu este ceva trecator.
clari13134: esti sigura ca in tine se efectueaza doar gandirea?poate ti s-a spus ca gandesti prea mult,ca calculezi...crezi ca mai e si altceva,in acel moment?
iulia stoichit: posibil
iulia stoichit: poate simţire pervertită, cum îmi place mie să-i spun
clari13134: pai...ai spus de complexitate,nereferindu-te la gandire.
clari13134: doar la gandire
clari13134: eu vorbeam cum privesti tu in interiorultau si tu ai afirmat ca gandesti complex...eu spuneam de complexitatea care o vezi in tine,nu doar gandirea care bineanteles apare in prim plan.
clari13134: simtirea lucreaza impreuna cu gandurile,de fapt e o echilibrare intre ele...ca munca in echipa.
clari13134: si banuiesc ca poti vedea fiecare membru al echipei iulia,ca niste aptitudini,resurse
iulia stoichit: se ceartă cam des membrii echipei ăsteia
clari13134:
clari13134: te cer pe tine,ca liderul lor...nu crezi?
clari13134: te vor participanta,la bucuria lor de a exista in completul iulia.
iulia stoichit: nu-mi place rolul de lider pentru că nu mă consider în măsură să fiu un exemplu demn de urmat
clari13134: atunci artista lor
clari13134: cum vrei tu
clari13134: schimb de experienta...nu privii exact ca un exemplu sau o copie.
iulia stoichit: păi de obicei, cam asta se întâmplă
clari13134: o comunicare cu tine insati...prin iubirea care este ca mijlocitor pt aceasta.
iulia stoichit: ridici cuiva o statuie pentru ceea ce crezi tu că ai găsit la el că îţi place şi la un moment dat cade statuia, că deh, îl dezamăgeşti, cel căruia i s-a ridicat statuia
clari13134: dezamagirea exista,numai daca te astepti apoi ca statuia sa se puna in cap pt tine...uitand ca prin ea sufla acelasi viu ca si prin tine.
clari13134: este un om care mi-a zis azi,cand sunt cu tine parca as lua o gura de oxigen proaspat...eu la fel simt pt mine insami,dar el pt el...
clari13134: eu creez o statuie,ii dau viata,cu scopul ca apoi ea sa imi indeplineasca dorintele....se zice ca scopul scuza mijloacele.
iulia stoichit: ca pygmalion şi galateea
clari13134:
clari13134: dar cand dai viata unei statui,de fapt tu dai viata unei calitati in interiorul tau...statuia e ca o holograma a acelei calitati.
iulia stoichit: şi atunci de ce oamenii sunt dezamăgiţi de alţi oameni cărora la un moment dat le-a ridicat statuie?
clari13134: cand calitatea in tine lucreaza,vezi ca si statuia lucreaza...cand in tine e un conflict...vezi si statuia la fel
clari13134: pt ca adoram,ceea ce am creat pt miscare...adorarea e un fel de privire nemiscata,nu este un zbor liber.
clari13134: o sun pe amica aceea a mea care a terminat de mancat,caci vad ca mi-a dat buzz pe mess
clari13134: ma scuzi
iulia stoichit: e-n regulă!
clari13134:
clari13134: ah,mai voiam sa zic ceva in timpul discutiei noastre...
clari13134: am vazut ca am adus in discutie subiecte despre care eu am mai scris pe blogul meu,si as vrea sa pun pe blogul meu aceasta conversatie...e ceva ce nu doresti sa fie public?
iulia stoichit: din câte ştiu nu
clari13134: pe blogul meu am mai pus si alte conversatii cu oameni,alt gen de conversatii...
iulia stoichit: am observat
clari13134: ok,ma bucur...
clari13134: noapte frumoasa tie
clari13134:
iulia stoichit is typing...
iulia stoichit: noapte bună!
clari13134: uite si un zambet
Apreciere
azi am probat un anume fel de familiaritate cu mine insami.
am revarsat asupra mea iubirea ce se imprastiase in diferite colturi ale fiintei mele.
brusc,mi-a aparut imaginea unui bebelus in burta mamei sale.
acel bebelus eram eu si imi era drag de el,iar un zambet fericit mi-a aparut pe buze.
zambetul mi-a relevat aprecierea de sine.
ma simteam generoasa,plina de resurse si libera de a-mi recunoaste valoarea interioara.
atata tandrete si joc ce se manifestau in mine,si intelegeam acum de ce oamenii in prezenta mea nu reusesc sa-si faca rau.
privirea dura ce o aveam in prezenta raului,ei o considerau suparare.
tacerea intelegatoare si forma calma a cuvintelor mele,era luata ca o forma a naivitatii din partea mea.
e dragut cum omul constata ca acele sentimente ii apartin lui si ca linistea mea nu are de-a face cu acele evenimente.
cum oare voi reusii sa dau curs indragostirii,cat timp aceasta nu sta la panda dupa farmecul ce o persoana il are?
in ce oare se topeste indragostirea?
cand ma observ in privirea oamenilor ca un robot al dorintelor lor,imi vine sa trantesc jucariile de pamant.
un om se sperie in minutul care il aduc in privirea mea.
minutul acela face cat ore intregi de uitare.
sa vezi intr-un minut rezultatul atator ore de munca...pare iesit din comun,dar e un gest firesc cred eu.
am revarsat asupra mea iubirea ce se imprastiase in diferite colturi ale fiintei mele.
brusc,mi-a aparut imaginea unui bebelus in burta mamei sale.
acel bebelus eram eu si imi era drag de el,iar un zambet fericit mi-a aparut pe buze.
zambetul mi-a relevat aprecierea de sine.
ma simteam generoasa,plina de resurse si libera de a-mi recunoaste valoarea interioara.
atata tandrete si joc ce se manifestau in mine,si intelegeam acum de ce oamenii in prezenta mea nu reusesc sa-si faca rau.
privirea dura ce o aveam in prezenta raului,ei o considerau suparare.
tacerea intelegatoare si forma calma a cuvintelor mele,era luata ca o forma a naivitatii din partea mea.
e dragut cum omul constata ca acele sentimente ii apartin lui si ca linistea mea nu are de-a face cu acele evenimente.
cum oare voi reusii sa dau curs indragostirii,cat timp aceasta nu sta la panda dupa farmecul ce o persoana il are?
in ce oare se topeste indragostirea?
cand ma observ in privirea oamenilor ca un robot al dorintelor lor,imi vine sa trantesc jucariile de pamant.
un om se sperie in minutul care il aduc in privirea mea.
minutul acela face cat ore intregi de uitare.
sa vezi intr-un minut rezultatul atator ore de munca...pare iesit din comun,dar e un gest firesc cred eu.
sâmbătă, 8 octombrie 2011
firul verde-al gandurilor
da,am iesit...
am iesit de la munca,iar un prieten m-a chemat ca avea sa caute ceva.
intr-un loc cu multa lume si cu multe camere,am vazut zambete si tristete.
prietenul parea sa nu vada decat ceea ce gasise,si cerceta cu amandoua mainile sa fie sigur ca are tot ce ii trebuie...
trebuia sa inteleg ca increderea era cea care il va ajuta sa nu greseasca.
ce aiurea e uneori sa vezi ce se petrece in mintea oamenilor...iar eu sunt prea incapatinata.
e aiuritor sa vezi totul,inainte ca ei sa schiteze un gest...inainte ca ei sa-si formuleze gandul.
zici ca nici nu mai existam...sau parca eram un fir ce lega cu incetinitorul,un zambet cu un ritm,o privire calda cu o mangaiere abia asteptata.
si ce i-am facut iubirii!
am trezit-o din somn si intindeam mainile spre ea sa ma prinda.
as fi vrut sa ma lipesc de ea si sa-i simt privirea ce nu ma lasa in seama atator ganduri ce-mi erau straine,si atator oameni intrebatori.
acum sunt acasa...si ploaia imi aluneca grea,pe genele ce susotesc ca nu-si mai vad prietenul.
baiul meu acuma e omul cu care am mangaiat frunzele ude din copaci.
mi-a spus ca acum se gandeste la mine si ca a avut un vis.
imi zice sa ascult respiratia noastra si sa adorm.
as vrea sa iti mai vad silueta alaturi de mine cand ma surprind zambind cu stropii de apa in palma.
mi-e atat de dor de copil drag...
am iesit de la munca,iar un prieten m-a chemat ca avea sa caute ceva.
intr-un loc cu multa lume si cu multe camere,am vazut zambete si tristete.
prietenul parea sa nu vada decat ceea ce gasise,si cerceta cu amandoua mainile sa fie sigur ca are tot ce ii trebuie...
trebuia sa inteleg ca increderea era cea care il va ajuta sa nu greseasca.
ce aiurea e uneori sa vezi ce se petrece in mintea oamenilor...iar eu sunt prea incapatinata.
e aiuritor sa vezi totul,inainte ca ei sa schiteze un gest...inainte ca ei sa-si formuleze gandul.
zici ca nici nu mai existam...sau parca eram un fir ce lega cu incetinitorul,un zambet cu un ritm,o privire calda cu o mangaiere abia asteptata.
si ce i-am facut iubirii!
am trezit-o din somn si intindeam mainile spre ea sa ma prinda.
as fi vrut sa ma lipesc de ea si sa-i simt privirea ce nu ma lasa in seama atator ganduri ce-mi erau straine,si atator oameni intrebatori.
acum sunt acasa...si ploaia imi aluneca grea,pe genele ce susotesc ca nu-si mai vad prietenul.
baiul meu acuma e omul cu care am mangaiat frunzele ude din copaci.
mi-a spus ca acum se gandeste la mine si ca a avut un vis.
imi zice sa ascult respiratia noastra si sa adorm.
as vrea sa iti mai vad silueta alaturi de mine cand ma surprind zambind cu stropii de apa in palma.
mi-e atat de dor de copil drag...
Ce cauti?
multa lume m-ar intreba ce caut atat?
unii deja imi spun ca nu caut indeajuns pentru ei.
eu nu am nici o senzatie de cautare,ci doar o usoara plimbare.
plimbare in spatiul cererilor nesatisfacute,dilatand timpul dintre ele.
ascult iubiri trecute ce imi roaga sufletul sa le dau viata.
imi dau singura peste mana cand frica imi cere sa apuc ceva,riscand sa nu iti mai simt mana ce ma mangaie.
nu este mangaiere mai linistita ca a ta,si corpul cuvintelor mele mereu o va spune.
te iubesc
unii deja imi spun ca nu caut indeajuns pentru ei.
eu nu am nici o senzatie de cautare,ci doar o usoara plimbare.
plimbare in spatiul cererilor nesatisfacute,dilatand timpul dintre ele.
ascult iubiri trecute ce imi roaga sufletul sa le dau viata.
imi dau singura peste mana cand frica imi cere sa apuc ceva,riscand sa nu iti mai simt mana ce ma mangaie.
nu este mangaiere mai linistita ca a ta,si corpul cuvintelor mele mereu o va spune.
te iubesc
vineri, 7 octombrie 2011
Andrew Barnes awakening the sexual energy channels with Uma.
Nu m-am putut abtine sa nu pun acest video pe blog. Voi ce credeti?
joi, 6 octombrie 2011
dans ...Longueur D'...
in mersul sau vad atata claritate...
bineanteles ca vad claritatea in mine,dar tot in mine sunt niste pasi dansand.
cine imi poate garanta ca nu sunt alaturi de el,in mine?
simt cum se ridica sentimente ce efectueaza arta terapeutica.
psihicul se alatura generand linii,ce danseaza in acest ritm.
un spirit ce nu sta in relationari, ci zboara nestigherit in sufet mare cat tot universul.
un suflet al tuturor...
Claude Barzotti - Je t'apprendrai l'amour
Asculta mai multe audio diverse
e interesant pt un om sa vada atunci cand pune distanta,ca vede doar un suflet...
...iar atunci cand se indragosteste este doar un suflet ce se bucura.
love
Vezi mai multe imagini din diverse
bineanteles ca vad claritatea in mine,dar tot in mine sunt niste pasi dansand.
cine imi poate garanta ca nu sunt alaturi de el,in mine?
simt cum se ridica sentimente ce efectueaza arta terapeutica.
psihicul se alatura generand linii,ce danseaza in acest ritm.
un spirit ce nu sta in relationari, ci zboara nestigherit in sufet mare cat tot universul.
un suflet al tuturor...
Claude Barzotti - Je t'apprendrai l'amour
Asculta mai multe audio diverse
e interesant pt un om sa vada atunci cand pune distanta,ca vede doar un suflet...
...iar atunci cand se indragosteste este doar un suflet ce se bucura.
love
Vezi mai multe imagini din diverse
provocare-presupuneri
presupuneri inutile...
omului ii este data gandirea si incearca sa colaboreze cu ajutorul ei.
dar doar incearca,caci il iau altele mai inainte.
unii urmaresc o linie clara a informatiilor si se incurajeaza intre ei sa fie cat mai impecabili in ceea ce vorbesc.
dar in ce gandesc ei,vezi un joc de lumini si umbre.
un joc in incercarea de a-l supune pe celalalt la un rol.
unul din doi cedeaza pana la urma,incat inchide ochii in fata neputintei.
nu stie ca observatorul il poate ajuta,il poate smulge firului informational,il poate imbratisa cu mult dor.
omul prins in aventura provocarii,nu simte mangaierea,ci doar placerea mentala.
cum poti sa ii explici unui om ca il vezi ghemuit sub puterea ce o simte ca-l domina?...
sclipirea din privire ii este cazuta in adancimile oceanului,in apele misterioase si reci.
atunci se instaleaza telepatia...
privesti omul in intunericul tacerii sale si vezi alaturi de el in jos.
nu scoti o vorba dar te lipesti de el si primesti caldura trairii sale statice.
pe firul informational,el nu-si cunostea caldura,si te atragea in ape tulburi...sa discerni.
ca si cum,daca intri in ele,e ca un botez al nemuririi.
ti se arata limitele,si provocarea de a le depasii.
defectele tale,spre binele tau,este recomandabil sa le vezi si fateta utila.
cu defectele tale urmaresti insistenta de a fi acrobat pe firul informational.
tot binele din lume il dai la o parte,pt a crea o imagine defectuoasa in care sa crezi si sa incepi lucrul la ea.
sa vezi in ansamblu aceasta imagine insistenta,este amuzant,atragator si conflictual.
sa crezi cu ochii larg deschisi ca exista un singur ajutor in lume:acela de a-l provoca pe celalalt sa-si depaseasca limitele in mod placut.
rezervi abilitatea inteligentei la simplul act de a depasii niste imagini,roluri,tipare...in speranta ca armonia se va dovedii constanta.
vezi omul aplecat asupra propriului esec,dizolvandu-si conflictul prin actul inabusirii.
il vezi cum incearca sa-si creada tristetea,si iti povesteste despre ea tie,frate cunoscator.
gata,iti citeste gandurile ca pe niste posibilitati.
omul asa crede ca daca sunt niste posibilitati,el te poate ajuta sa selectionezi....
....si asa sirul informational ajunge la urmatorul nivel.
inainte ca ceva sa ajunga pe buzele tale,esti ajutat sa vezi selectia prin vointa ca unele posibilitati sa se supuna probei eliminatoare.
si asa,omul isi transforma tristetea ca sentiment, in adaptarea la cerintele pietei.
...oferta scazand cat vezi cu ochii.
sunt prea multe informatii pt a mai vedea observatorul.
in incercarea de a aduce informatiile la un singur fir logic,uiti cine esti cu adevarat.
dar cu timpul o iei de la capat,adorand aceste fugare intalniri cu tine.
ben e. king - i (who have nothing)
Asculta mai multe audio diverse
am vazut ieri o discutie cand cineva imi dadea informatii...si abia reusisem sa-l fac sa vada ca le putem impletii pe ale sale cu ce este in mine.
o a treia persoana a instaurat linistea...luand totul la pieptul sau ca o cearta ce are nevoie de mangaiere.
ce inseamna sa te joci cu puteriile mintii...
stiu ca par prostuta uneori,dar as vrea ca omul sa-si vada libertatea si sa nu fiu provocata sa ma manifest.
vreau sa ma cunosc in ritmul meu.
nu vreau doar de dragul mangaierii, sa imi manifest influenta mentala.
am ceva bine in mine,si vreau ca acest bine sa fie liber sa se manifeste.
cu respect o spun...
nu vreau sa fiu provocata pt a fi mangaiata,caci eu sunt vie in complet.
mangaiera pot sa o vad oricum,indiferent care ti-ar fi miscarea care se va reantoarce pe buzele tale.
omului ii este data gandirea si incearca sa colaboreze cu ajutorul ei.
dar doar incearca,caci il iau altele mai inainte.
unii urmaresc o linie clara a informatiilor si se incurajeaza intre ei sa fie cat mai impecabili in ceea ce vorbesc.
dar in ce gandesc ei,vezi un joc de lumini si umbre.
un joc in incercarea de a-l supune pe celalalt la un rol.
unul din doi cedeaza pana la urma,incat inchide ochii in fata neputintei.
nu stie ca observatorul il poate ajuta,il poate smulge firului informational,il poate imbratisa cu mult dor.
omul prins in aventura provocarii,nu simte mangaierea,ci doar placerea mentala.
cum poti sa ii explici unui om ca il vezi ghemuit sub puterea ce o simte ca-l domina?...
sclipirea din privire ii este cazuta in adancimile oceanului,in apele misterioase si reci.
atunci se instaleaza telepatia...
privesti omul in intunericul tacerii sale si vezi alaturi de el in jos.
nu scoti o vorba dar te lipesti de el si primesti caldura trairii sale statice.
pe firul informational,el nu-si cunostea caldura,si te atragea in ape tulburi...sa discerni.
ca si cum,daca intri in ele,e ca un botez al nemuririi.
ti se arata limitele,si provocarea de a le depasii.
defectele tale,spre binele tau,este recomandabil sa le vezi si fateta utila.
cu defectele tale urmaresti insistenta de a fi acrobat pe firul informational.
tot binele din lume il dai la o parte,pt a crea o imagine defectuoasa in care sa crezi si sa incepi lucrul la ea.
sa vezi in ansamblu aceasta imagine insistenta,este amuzant,atragator si conflictual.
sa crezi cu ochii larg deschisi ca exista un singur ajutor in lume:acela de a-l provoca pe celalalt sa-si depaseasca limitele in mod placut.
rezervi abilitatea inteligentei la simplul act de a depasii niste imagini,roluri,tipare...in speranta ca armonia se va dovedii constanta.
vezi omul aplecat asupra propriului esec,dizolvandu-si conflictul prin actul inabusirii.
il vezi cum incearca sa-si creada tristetea,si iti povesteste despre ea tie,frate cunoscator.
gata,iti citeste gandurile ca pe niste posibilitati.
omul asa crede ca daca sunt niste posibilitati,el te poate ajuta sa selectionezi....
....si asa sirul informational ajunge la urmatorul nivel.
inainte ca ceva sa ajunga pe buzele tale,esti ajutat sa vezi selectia prin vointa ca unele posibilitati sa se supuna probei eliminatoare.
si asa,omul isi transforma tristetea ca sentiment, in adaptarea la cerintele pietei.
...oferta scazand cat vezi cu ochii.
sunt prea multe informatii pt a mai vedea observatorul.
in incercarea de a aduce informatiile la un singur fir logic,uiti cine esti cu adevarat.
dar cu timpul o iei de la capat,adorand aceste fugare intalniri cu tine.
ben e. king - i (who have nothing)
Asculta mai multe audio diverse
am vazut ieri o discutie cand cineva imi dadea informatii...si abia reusisem sa-l fac sa vada ca le putem impletii pe ale sale cu ce este in mine.
o a treia persoana a instaurat linistea...luand totul la pieptul sau ca o cearta ce are nevoie de mangaiere.
ce inseamna sa te joci cu puteriile mintii...
stiu ca par prostuta uneori,dar as vrea ca omul sa-si vada libertatea si sa nu fiu provocata sa ma manifest.
vreau sa ma cunosc in ritmul meu.
nu vreau doar de dragul mangaierii, sa imi manifest influenta mentala.
am ceva bine in mine,si vreau ca acest bine sa fie liber sa se manifeste.
cu respect o spun...
nu vreau sa fiu provocata pt a fi mangaiata,caci eu sunt vie in complet.
mangaiera pot sa o vad oricum,indiferent care ti-ar fi miscarea care se va reantoarce pe buzele tale.
marți, 4 octombrie 2011
Sentiment-bate si ti se va deschide!
JOE DASSIN-SOUVIENS-TOI
Asculta mai multe audio diverse
un sentiment batea la portile sufletul meu?
cine sa fie oare,pt ca eu am totul in sufletul meu.
am deschis usa si ...
Joe Dassin La premiere femme de ma vie @};
Vezi mai multe video din muzica
muzica ne deschide sufletele si ne uneste!
A - toi
Asculta mai multe audio soul
Asculta mai multe audio diverse
un sentiment batea la portile sufletul meu?
cine sa fie oare,pt ca eu am totul in sufletul meu.
am deschis usa si ...
Joe Dassin La premiere femme de ma vie @};
Vezi mai multe video din muzica
muzica ne deschide sufletele si ne uneste!
A - toi
Asculta mai multe audio soul
Libertate sau toleranta?Ce vedeti mai des ?
Bun...
Nu imi sta in fire sa gandesc rau...dar m-am surprins facand-o.
Apoi ceva simpatic si-a facut aparitia,niste elemente care lucrau in mine,si...
...Ce am inteles?
Ca avem opinii diferite asupra libertatii.
Tu esti liber si nu ai nevoie ca eu sa-ti confer libertate.
Ii contrazici pe toti cei care zic ca un om trebuie sa dea ceva din el...
In viziunea ta,un om ce traieste liber de a fi el insusi,este deja un dar...
Si asa e,nu te contrazic...caci am vazut si eu cat de frumos e un om liber.
Dar nu imi dau seama ce prostie zic acum,caci mi-e lene sa caut in dictionar un element cheie...de exemplu ce contine cuvantul toleranta.
Am vazut cum am deschis in mine o portita pentru a putea vedea libertatea unui om.
KEO - Liber
Asculta mai multe audio pop
Azi am trait o experienta super.
Eram obosita,dar niste oameni radeau langa mine.
Eu doar vorbeam,si in scurt timp am observat ca oamenii repetau cuvintele ce le ziceam,radeau si taceau.
Era clar,uitasem sa ma simt bine cu mine insami,uitasem sa ma observ.
Vorbeam ca un copil care uita pentru o clipa sa se observe.
Exprimam fara sa imi dau seama cum se aude in afara mea.
Apoi oamenii au inceput sa rada,m-am uitat la ei,m-am uitat la mine...
...si iar la mine,si am vazut copilul care vorbea si imi venea sa il mangai.
Sunt doua posibilitati ce vad acum: mi-e dor sa ma joc cu fiul meu si iar am uitat a doua posibilitate.
Nu puteam sa zic ca ale mele cuvinte erau prostesti,ci doar copilaresti.
Faptul ca uit repede ce am gandit anterior m-a ajutat in conflicte...si adevarul e ca oamenii au avut vreo trei momente tensionate.
...Si apoi au ras si s-au dus pe la casele lor.
Power of Silence
Asculta mai multe audio ambientala
Sunt patru lucruri care s-au adunat: sa fi deschis,natural,liber si tolerant.
Si daca mai adun si definitiile din dictionar,vad ca iese ceva grozav.
si niste cuvinte gasite la ultima melodie:
am vazut oameni care pica la mica intelegere sa traiasca sentimente minunate.
am vazut oameni care uita cata bucurie este sa se reverse natural sentimente frumoase din ei.
Nu imi sta in fire sa gandesc rau...dar m-am surprins facand-o.
Apoi ceva simpatic si-a facut aparitia,niste elemente care lucrau in mine,si...
...Ce am inteles?
Ca avem opinii diferite asupra libertatii.
Tu esti liber si nu ai nevoie ca eu sa-ti confer libertate.
Ii contrazici pe toti cei care zic ca un om trebuie sa dea ceva din el...
In viziunea ta,un om ce traieste liber de a fi el insusi,este deja un dar...
Si asa e,nu te contrazic...caci am vazut si eu cat de frumos e un om liber.
Dar nu imi dau seama ce prostie zic acum,caci mi-e lene sa caut in dictionar un element cheie...de exemplu ce contine cuvantul toleranta.
Am vazut cum am deschis in mine o portita pentru a putea vedea libertatea unui om.
KEO - Liber
Asculta mai multe audio pop
Azi am trait o experienta super.
Eram obosita,dar niste oameni radeau langa mine.
Eu doar vorbeam,si in scurt timp am observat ca oamenii repetau cuvintele ce le ziceam,radeau si taceau.
Era clar,uitasem sa ma simt bine cu mine insami,uitasem sa ma observ.
Vorbeam ca un copil care uita pentru o clipa sa se observe.
Exprimam fara sa imi dau seama cum se aude in afara mea.
Apoi oamenii au inceput sa rada,m-am uitat la ei,m-am uitat la mine...
...si iar la mine,si am vazut copilul care vorbea si imi venea sa il mangai.
Sunt doua posibilitati ce vad acum: mi-e dor sa ma joc cu fiul meu si iar am uitat a doua posibilitate.
Nu puteam sa zic ca ale mele cuvinte erau prostesti,ci doar copilaresti.
Faptul ca uit repede ce am gandit anterior m-a ajutat in conflicte...si adevarul e ca oamenii au avut vreo trei momente tensionate.
...Si apoi au ras si s-au dus pe la casele lor.
Power of Silence
Asculta mai multe audio ambientala
Sunt patru lucruri care s-au adunat: sa fi deschis,natural,liber si tolerant.
Si daca mai adun si definitiile din dictionar,vad ca iese ceva grozav.
si niste cuvinte gasite la ultima melodie:
am vazut oameni care pica la mica intelegere sa traiasca sentimente minunate.
am vazut oameni care uita cata bucurie este sa se reverse natural sentimente frumoase din ei.
luni, 3 octombrie 2011
Destin sau clipa- tu ce urmaresti?
aud lume vorbind de destin,soarta,soroc...
si imi vin intrebari in minte...
prima este:
1.trebuie sa facem intocmai asa cum ne este dat,adica sa mergi mana in mana cu soarta ta?
avand ca si calitati acceptarea si rezistenta...
2.oare trebuie sa ne umplem destinul cu tot felul de minunatii?
...si sa zicem ca aceasta daruire ne bucura.
3.sa cerem destinului ce vedem ca nu reusim sa o facem de unul singur?
traind cu realizarea fiecarui pas...
Pana la urma urmelor traim o multime de lucruri...,dar oare vom ajunge sa dam un rost clipei?
Clipa este copia fidela a destinului...
si sa va arat ce inseamna intamplarea sau nu...
in timp ce compuneam aceste ganduri primesc de la mama(:) pe email melodia care cica canta la radio cand eu m-am nascut.
si imi vin intrebari in minte...
prima este:
1.trebuie sa facem intocmai asa cum ne este dat,adica sa mergi mana in mana cu soarta ta?
avand ca si calitati acceptarea si rezistenta...
2.oare trebuie sa ne umplem destinul cu tot felul de minunatii?
...si sa zicem ca aceasta daruire ne bucura.
3.sa cerem destinului ce vedem ca nu reusim sa o facem de unul singur?
traind cu realizarea fiecarui pas...
Pana la urma urmelor traim o multime de lucruri...,dar oare vom ajunge sa dam un rost clipei?
Clipa este copia fidela a destinului...
si sa va arat ce inseamna intamplarea sau nu...
in timp ce compuneam aceste ganduri primesc de la mama(:) pe email melodia care cica canta la radio cand eu m-am nascut.
inca o conversatie,mai scurta deocamdata...
Se pare ca in perioada aceasta voi pune mai des conversatii asa cum ar fi ele.
Cine vrea citeste,cine nu-nu...e pt relax.
Conversatia e luata de pe un site de socializare.
Vangelis — lun, 03 Here 2011 00:46
Nu iti expune copilul in mizeria aceasta ! E pacat ! Sa te bucuri de el si sa fiti fericiti impreuna !
Clarisa — lun, 03 Here 2011 06:43
ce mizerie,omule...suparat
Clarisa — lun, 03 Here 2011 06:43
ce ai?
Clarisa — lun, 03 Here 2011 06:43
mersi
Vangelis — lun, 03 Here 2011 08:51
Site-ul acesta nu e tocmai ceva curat. La asta ma refeream cand am zis mizerie. Banuiesc ca ai apucat sa vezi comportamentele si obiceiurile de aici. Copilul e un suflet bun, curat , ceva pur si neprihanit. Nu cred ca e bine sa il expui aici, mai ales ca pozele se pot fura.
Vangelis — lun, 03 Here 2011 09:58
Ti se pare ca as fi...suparat? Nu am nimic.
Vangelis — lun, 03 Here 2011 09:59
O saptamana plina de reusite !
Clarisa — 07:04
si eu sunt un suflet neprihanit,dar inteligenta si toleranta...si imi place sa selectionez...apoi totul vine de la sine .Noi ca oameni avem multe calitati dar utilizam putine,si de aceea cream atat de putina frumusete si ramanem cu senzatia ca nu ne ajunge...apoi din lipsa de activitate ne certam ca chiorii.
Clarisa — 07:08
Mizerie inseamna suparare tradusa in limbajul emotional.Asa ca fi atent ce vezi si acest lucru iti va spune multe despre tine,caci cu cat te cunosti mai mult,cu atat vei vedea mai multe frumusete si iubire in jurul tau.
Clarisa — 07:10
Ma opresc sa mai spun ceva caci am mintea odihnita si nu se stie ce as mai putea spune de una singura,ma duc sa fac un pic de treaba.
Cine vrea citeste,cine nu-nu...e pt relax.
Conversatia e luata de pe un site de socializare.
Vangelis — lun, 03 Here 2011 00:46
Nu iti expune copilul in mizeria aceasta ! E pacat ! Sa te bucuri de el si sa fiti fericiti impreuna !
Clarisa — lun, 03 Here 2011 06:43
ce mizerie,omule...suparat
Clarisa — lun, 03 Here 2011 06:43
ce ai?
Clarisa — lun, 03 Here 2011 06:43
mersi
Vangelis — lun, 03 Here 2011 08:51
Site-ul acesta nu e tocmai ceva curat. La asta ma refeream cand am zis mizerie. Banuiesc ca ai apucat sa vezi comportamentele si obiceiurile de aici. Copilul e un suflet bun, curat , ceva pur si neprihanit. Nu cred ca e bine sa il expui aici, mai ales ca pozele se pot fura.
Vangelis — lun, 03 Here 2011 09:58
Ti se pare ca as fi...suparat? Nu am nimic.
Vangelis — lun, 03 Here 2011 09:59
O saptamana plina de reusite !
Clarisa — 07:04
si eu sunt un suflet neprihanit,dar inteligenta si toleranta...si imi place sa selectionez...apoi totul vine de la sine .Noi ca oameni avem multe calitati dar utilizam putine,si de aceea cream atat de putina frumusete si ramanem cu senzatia ca nu ne ajunge...apoi din lipsa de activitate ne certam ca chiorii.
Clarisa — 07:08
Mizerie inseamna suparare tradusa in limbajul emotional.Asa ca fi atent ce vezi si acest lucru iti va spune multe despre tine,caci cu cat te cunosti mai mult,cu atat vei vedea mai multe frumusete si iubire in jurul tau.
Clarisa — 07:10
Ma opresc sa mai spun ceva caci am mintea odihnita si nu se stie ce as mai putea spune de una singura,ma duc sa fac un pic de treaba.
duminică, 2 octombrie 2011
Ce MA fac, iubire?
Mai...e culmea!
Chiar nu inteleg...e prea evident!
Tot ce imi doresc,mi se implineste!
Am observat asta de-a lungul vietii,dar nici chiar asa!
Totul parea sa fie treptat...si trebuia sa muncesc,cu placere intr-adevar...dar totusi...
Cat poate fi de simplu...acum.
Stiam eu...
Discutam azi cu cineva pe un blog,si dintr-o data au rasarit in mintea mea niste elemente care imi aratau sa fiu fericita.
Omul imi zice ca prin miracol:vezi,piere frica!?
Ceea ce gandeam eu pe langa ce se discuta,era ceva personal...omul,nu avea de unde sa stie.
Daca e asa de usor sa ne citim gandurile...
I-am zis omului ca am intuit fara sa vreau ceva important pt mine,si sa ma scuze ca "imi iau zborul"...in fine nici nu stiu cum m-am balbait pe acolo.:))
Bai,...zici ca eram hipnotizata.
Era ceva in mine,care impingea sa iasa la suprafata.
Imi misca gandurile,imi conducea si framanta corpul...sa fac ceva!
Zici ca era o porunca...
"Nu vezi ce e in tine?
Fa ceva,misca-te!"
Zici ca pierdeam nu stiu ce...care nu s-ar mai fi intors,daca nu m-as fi ascultat.
Si da...a fost in cel mai mic detaliu,exact asa cum ma pregatisem de-a lungul anilor.
Dar o patesc prea des in ultimul timp...
Cred ca tre' sa maresc domeniul de aplicatie...
Cineva imi zicea:"esti prea increzatoare"
iar eu:"dar vezi bine ca-i fericire,ce vrei mai mult decat facem acum?"
...sa ne pandim unii pe altii...
de la miros,sa ajungi la gust...apoi la creatie.
oh!cat sa multumesc acestor oameni...
...poate ca si asta fac...le multumesc.
Schubert - Serenade (Tango remix)
Asculta mai multe audio diverse
si cu toate acestea raman alaturi de iubire...nu am sa uit niciodata cum ea ma ajuta in orice imi doresc...si daca iubirea ar fi om:...ma ajuta in ce ne dorim amandoua.
si zic unui prieten,ce mai priveste uneori in ale oamenilor:vezi,ce frumosi sunt oamenii?!
era ca niste valuri...imi venea sa scriu si aici pe blog:uite,asta e,asta e...mai! asa e...,si asta e asa!
ca un copil,redusa la cateva cuvinte,dar plina ochi...curgeau lucrurile din mine.
cu un calm de nedescris...ce fain e sa te cunosti pe tine insuti,fara cai ocolitoare...cu toata diversitatea ce vietuie in tine!
Adevarul e ca asa e...luminile raman in cel ce indrazneste!
si la apus tot ea...iubirea, da glas.
in tot cazul...sufletul meu imi e alaturi si ma avertizeaza/imi comunica: Continua...
Chiar nu inteleg...e prea evident!
Tot ce imi doresc,mi se implineste!
Am observat asta de-a lungul vietii,dar nici chiar asa!
Totul parea sa fie treptat...si trebuia sa muncesc,cu placere intr-adevar...dar totusi...
Cat poate fi de simplu...acum.
Stiam eu...
Discutam azi cu cineva pe un blog,si dintr-o data au rasarit in mintea mea niste elemente care imi aratau sa fiu fericita.
Omul imi zice ca prin miracol:vezi,piere frica!?
Ceea ce gandeam eu pe langa ce se discuta,era ceva personal...omul,nu avea de unde sa stie.
Daca e asa de usor sa ne citim gandurile...
I-am zis omului ca am intuit fara sa vreau ceva important pt mine,si sa ma scuze ca "imi iau zborul"...in fine nici nu stiu cum m-am balbait pe acolo.:))
Bai,...zici ca eram hipnotizata.
Era ceva in mine,care impingea sa iasa la suprafata.
Imi misca gandurile,imi conducea si framanta corpul...sa fac ceva!
Zici ca era o porunca...
"Nu vezi ce e in tine?
Fa ceva,misca-te!"
Zici ca pierdeam nu stiu ce...care nu s-ar mai fi intors,daca nu m-as fi ascultat.
Si da...a fost in cel mai mic detaliu,exact asa cum ma pregatisem de-a lungul anilor.
Dar o patesc prea des in ultimul timp...
Cred ca tre' sa maresc domeniul de aplicatie...
Cineva imi zicea:"esti prea increzatoare"
iar eu:"dar vezi bine ca-i fericire,ce vrei mai mult decat facem acum?"
...sa ne pandim unii pe altii...
de la miros,sa ajungi la gust...apoi la creatie.
oh!cat sa multumesc acestor oameni...
...poate ca si asta fac...le multumesc.
Schubert - Serenade (Tango remix)
Asculta mai multe audio diverse
si cu toate acestea raman alaturi de iubire...nu am sa uit niciodata cum ea ma ajuta in orice imi doresc...si daca iubirea ar fi om:...ma ajuta in ce ne dorim amandoua.
si zic unui prieten,ce mai priveste uneori in ale oamenilor:vezi,ce frumosi sunt oamenii?!
era ca niste valuri...imi venea sa scriu si aici pe blog:uite,asta e,asta e...mai! asa e...,si asta e asa!
ca un copil,redusa la cateva cuvinte,dar plina ochi...curgeau lucrurile din mine.
cu un calm de nedescris...ce fain e sa te cunosti pe tine insuti,fara cai ocolitoare...cu toata diversitatea ce vietuie in tine!
Adevarul e ca asa e...luminile raman in cel ce indrazneste!
si la apus tot ea...iubirea, da glas.
in tot cazul...sufletul meu imi e alaturi si ma avertizeaza/imi comunica: Continua...
cat timp iti ramane inima la ceva...
ia uite ce imi veni sa zic...
...nici nu as avea cum!
sunt o necunoscatoare...
nu stiu sa plec...
sunt de nevazut din trecere...
decat cu tine!...impreuna mangaiem aceea privire si creatia ei.
impreuna linistea face loc clipei noastre...ramai,te rog.
te bucuri si tu,dar ma enervezi ca imi vorbesti de plecare prea des in ultimul timp.
hai sa bem un must si sa privim ce-i vechi la noi...hai sa savuram cum m-ai invatat.
...si saruta-mi mana,lipeste-ti obrazul de ea...zambeste la acel gand.
Colaj de dragoste pentru toti care au cunoscut dragostea adevarata - colaj de dragoste si relaxare
Asculta mai multe audio diverse
...nici nu as avea cum!
sunt o necunoscatoare...
nu stiu sa plec...
sunt de nevazut din trecere...
decat cu tine!...impreuna mangaiem aceea privire si creatia ei.
impreuna linistea face loc clipei noastre...ramai,te rog.
te bucuri si tu,dar ma enervezi ca imi vorbesti de plecare prea des in ultimul timp.
hai sa bem un must si sa privim ce-i vechi la noi...hai sa savuram cum m-ai invatat.
...si saruta-mi mana,lipeste-ti obrazul de ea...zambeste la acel gand.
Colaj de dragoste pentru toti care au cunoscut dragostea adevarata - colaj de dragoste si relaxare
Asculta mai multe audio diverse
nota discordanta
Adele - Rolling in the deep
Asculta mai multe audio pop
Cand cunosti un om,esti obligat sa treci prin tot genul de iubiri,pe care acela le-a incercat la viata lui...si apoi ti sa da nota de trecere.
Vrei sa devii produs de suprafata?Incearca...e pe toate gusturile.
Asculta mai multe audio pop
Cand cunosti un om,esti obligat sa treci prin tot genul de iubiri,pe care acela le-a incercat la viata lui...si apoi ti sa da nota de trecere.
Vrei sa devii produs de suprafata?Incearca...e pe toate gusturile.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Da mai departe
“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”
"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.
Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.
Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.
Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”
"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.
Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.
Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.
Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."


acum 5 zile • 1
acestui lăuntru de har?
Ceruri, câte se-nşir,
în mările de suflet plin?