Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






miercuri, 29 decembrie 2010

Observarea si inconstienta.

Esti atent la ceea ce se intampla cu tine cand esti in fata unui om sau esti mai mult preocupat sa-ti fauresti o imagine de "cunostinta" despre celalalt?
unii oameni poate sunt multumiti de ceea ce fac in interactionare cu altii,dar nu preteaza atentia sa vada ca se petrec mai multe lucruri decat cu cele care sunt ei obisnuiti.
ce te faci atunci cand cineva gaseste in actiunile tale,mai multe intelesuri decat credeai tu ca exprimi?
-tu te agitai,dar eu vedeam dragalasenia ce insotea vorbele tale...
impartirea activitatilor in planuri de urmat pe parcursul unei zile te scuteste de un plus de atentie.
asa afisezi din neatentie, celor care te observa,doar un plan redus in actiune si dezvaluire.

irina loghin fuego - valurile vietii

luni, 27 decembrie 2010

Viata ta sta intr-o minciuna

Viata ta sta situata pe o minciuna.Vreau sa vad care e,si apoi te las.
Ti-am spus de doua ori ca nu te iubesc.Dar tu vrei sa-ti vezi propria minciuna inca o data.De data aceasta,cu mine.Atentie! Sa nu-ti fie fatal(itate),sau ce vei vrea tu sa-ti fie.
Poate,ai vrea sa-mi vad propria minciuna pt. ca tu sa o vezi/ascunzi mai bine pe a ta, te inseli...eu o vad la fiecare pas al meu cum incearca sa se strecoare/...dar e prea tarziu,minciuna e doar un punct(si de la capat,glumesc).
Tu stai cu fata la punct,dar vezi imensitate (de figura,in locul lui)ce sta in fata infinitului,oriunde intorci privirea.
Acum ca sti,sa nu te ascunzi mai tare,caci eu voi vedea mai usor.De fapt,ai inteles din vorbele mele de pana acuma,acestea.
Asa cum ai fost liber sa vi,la fel de liber esti sa pleci/plec.
Cand te-am cunoscut am venit in intampinarea ta,si te-am privit...mereu,si acum.
Ti-am spus mereu ca vad ce se petrece,ca-ti simt miscarea gandurilor si deci,directia gandurilor,inainte ca tu sa reancepi o fraza.
Tu te-ai crezut mereu pe tine,ca ai dreptate,ca eu vreau dreptate.Mereu iti repetam ca nu ma ocup cu dreptatea in acel moment sau cand comunic.Dar tu reveneai in acelasi punct.
Revenirile tale vor fi cele care imi vor arata minciuna in finalul ei,minciuna pe care sezi.
Sunt oameni care au tot comentat pe bloguri,despre cuvantul caca....Pe acesta stai?

duminică, 26 decembrie 2010

canalizarea iubirii in doi



citisem astazi pe blogul lui Lorelei nelamurirea fata de"sfinti,sfinte" din era noastra.
dreptul de proprietate asupra a ceea ce se produce/prolifica intre doi oameni,are tentacule lungi(in functie de dorinta noastra),uneori insesizabile pana la capat de suflet.chestia amuzanta e,ca in afara agitatiei,atributele individuale pot exista si fara posesie.
fara posesie,frica sugereaza ca in caz de durere/suferinta este riscul separabilitatii.in cazul, in care se crede in separare apare si sentimentul ca nu poti exista.
pt unele femei,conteaza si starile determinate de posesie si nonposesie,caci aici e marea inselatorie proprie.cand eram adolescenta ziceam:daca inseli,te inseli pe tine.si tot atunci ma gandeam ca poate o zic din egoism,dar nici pana tarziu nu am gasit puterea sa cred aceasta.
unele femei nici nu observa ca, in Iubire starea nu-i supremul Ei.
femeile ce au starea determinanta in nonposesie,sunt cel mai usor de banuit de infidelitati.caci e cel mai usor in starea aceasta sa te recreezi in privirea cuiva.mai ales daca dualitatea le mai surade,gandindu-se:oricum,prostul de acasa nici macar o privire nu imi mai acorda,in momentele de surplus sentimental.
aceea stare de indragostire de dragoste este cea care pune capac balonului de sapun/riscul cum il percep unii.
balonul de sapun care aluneca in afara canalului...,unii zic ca din prea multa abundenta.or sti ei ce or sti.
o multime de brate ce se incolacesc pt a ajunge in acelasi punct,acelasi punct de ieri,de azi,dintotdeauna,dar amplificat pana la senzatia de epuizare si efort.

sâmbătă, 25 decembrie 2010

Urari de iubire si frumusete

Sa preiau si eu ideea buna de a dedica o postare,cu sincere si binevoitoare urari adresate lumii intregi.
Va doresc din toata inima ca de sarbatori sa descoperiti dinamismul ce va presara de-a lungul anului ce vine un sentiment de mulțumire vie, de satisfacție sufletească.
Fie ca prin fiecare suflet,seninatea si buna intelegere sa fie propășíte cu acceptare constanta.
Craciun Fericit si Sarbatori Fericite tuturor!

miercuri, 22 decembrie 2010

Suflet,ce traiesc eu?

citeam astazi undeva cum cineva scria ca"la nivel de suflet suntem uniti".
atunci de ce ne vedem separati?
ca nu ne ascultam sufletul,ca nu avem incredere in el umbland prin lumea aceasta practica.
lumea practica care practica orice.
sufletul,multi se intreba daca exista asa ceva.or fi simtit si ei,acesti multi ca exista ceva,mult mai mult decat practicile lor.poate simt ei ca nu traiesc indeajuns,pe de-a intregul.dupa ce ca nu traiesc indeajuns de multi ani,nu reusesc sa traiasca ceea ce simt ei ca-i mai mult,ca ceea ce vad nu este tot.
ceea ce vad in ei e muuult,cum sa traiasca ei intr-o scurta viata atata.ceea ce e in lume,inca nu au vazut totul si sunt atatea vieti umane pe acest pamant.
altcineva zicea ca unimea e doar o fabulatie a mintii umane.asa o fi,dar de ce sa negam si sa nu credem daca chiar ajungem sa traim aceasta?
de ce sa categorisesc si sa trec cu vederea ceva care ma ajuta in viata foarte mult?
odata ajuns intr-un punct,de ce sa negi ceea ce este acolo?

marți, 21 decembrie 2010

Durerea femeiasca

daca detaliile in cadru unui sistem sunt neglijate si aruncate in cosul de primire a neputinciosilor,acestia nu vor mai sesiza ideile centrale ale metodei de lucru a celor care conduc turma.foarte rar se va mai vedea incotro e mersul acestei actiuni de turma.in general un conducator e pus in fruntea tarii pt a consolida sentimentul de turma.

luni, 20 decembrie 2010

Iubire-ideea cea mare,Neale Donald Walsch

ideea cea mare
29 Iul 2009
Neale Donald Walsch - Ideea cea mare
"Ideea cea Mare este ca exista doar Un Dumnezeu - si ca acestui Dumnezeu nu-i pasa daca esti catolic sau protestant, evreu sau musulman, indian sau mormon, sau daca nu ai nici un fel de religie.

Ideea cea Mare este ca tot ce avem de facut este sa ne iubim unii pe altii - si, in lumea noastra, toate celelalte vor avea grija de ele insele, din vointa noastra de a actiona cu afectiune unii cu ceilalti. Ideea cea Mare este ca nici unul dintre noi nu este mai bun decat altul.

Ideea cea Mare este ca toate resursele naturale ale Pamantului apartin tuturor oamenilor lumii - si asta nu are nimic de-a face cu terenul pe care, in care sau sub care se afla localizate resursele.

Ideea cea Mare este ca nimeni nu "detine" cu adevarat nimic, cu atat mai putin pe altul - sau chiar bucati din planeta care este casa speciei noastre.

Ideea cea Mare este ca libertatea este esenta Vietii, nu ceva ce dobandesti sau ce-ti poate fi dat, ci Ceea Ce Esti - si orice efort de a-i limita exprimarea este un efort de a limita Viata Insasi, pe care sufletul o va re-crea la fiecare nivel, pana ce sufletul, care ESTE libertate, este exprimat pe deplin, in fiecare clipa.

Ideea cea Mare este ca bucuria este starea naturala a fiintei noastre si ca bucuria este intotdeauna exprimata cel mai deplin si cel mai rapid, prin daruirea ei."


Vizite: 523 | Voturi: 163 | Medie: 3,1
Voteaza si tu!
COMENTARII
Comment by: softroots
Date: 30 Iul 2009, 02:08
o cautatoare (?) a adevarului, la fel ca noi ceilalti. din punctul asta de vedere ar trebui privit t extul care este un amestec de concepte. am sa-i reprosez autoarei lipsa de pragmatism. lumea e plina de oameni care isi motiveaza actiunile prin concepte care suna la fel de frumos insa actiunile lor sunt egoiste si pline de frica si mijlocite de ranirea celorlalti.
[raspunde]
Comment by: softroots
Date: 30 Iul 2009, 02:14
asa cum ati spus, Dona Clara, dreptatea, adevarul si frumusetea sunt in iubire, dar este decizia fie caruia in parte sa o urmeze. viata printre oameni ne pune la indemana doar posiblitatea de a apara d reptatea, adevarul sau frumusetea si de a vorbi despre iubire.
[raspunde]
Comment by: softroots
Date: 30 Iul 2009, 02:25
cred ca ideile mari sunt prea sus pentru realitate, in sensul ca realitatea cere actiuni, iar utilit atea unei idei este data de utilitatea actiunii pe care o motiveaza. cu cat o idee este mai mare cu atat mai mult este un ideal de urmarit decat o cale. cred ca dreptatea, adevarul si frumusetea sunt cai catre implinirea idealului iubirii pe pamant. ele apar separat asemeni drumului pe care mergi pr ivind in jos, dar daca nu urmezi cu atentie drumul, nu poti ajunge la destinatie.
[raspunde]
Replay by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 05:23
ideile mari ...nu-ti ajunge o viata sa le pui in practica,in actiuni,nu-i vorba ca ele sunt prea sus pt realitate,mai degraba sunt prea sus pt noi cat timp nu n e cunoastem capacitatile sufletesti si mentale, si ne oprim in a le cunoaste.
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:11
uite, alte cuvinte pentru aceleasi ganduri : o idee este cu atat mai aproape de realitate cu cat din ea poate rezulta o directie in care sa actionezi. eu nu re fuz Ideea cea Mare, eu caut sa aung la ea . eu spun : Ideea cea Mare e departe , pana la Idee e nevoie sa gasim cai de urmat . mai mult , celor care refuza Ideei Mari le spun : sunt posibile , dar calea pe care mergeti nu va duce spr e ele .
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:17
nu cred ca toti oamenii se pot bucura de implinirea pe care le-o ofera Ideile Ma ri . asta este realitatea vietii in comun . de aceea spun : pentru un anumit om , exista o anumita cale . daca vrei sa impartasesti implinirea ta gaseste o fata a ei , mai putin stralucitoare , pe care sa o poata privi si cel care tr aieste in intuneric . e foarte greu , sunt de acord , aproape ca si cum ar tr ebui sa iti dedici viata acestei misiuni .
Comment by: softroots
Date: 30 Iul 2009, 02:31
textul este o abordare separata de realitate, deoarece realitatea contactelor umane si sociale cere raspunsuri practice - bazate pe cunoasterea persoanei cu care vii in contact, adaptate la contextul social-profesional - la intrebarea ' in ce masura imi foloseste asta ? '. Ideea cea Mare e frumoasa ca rasaritul pe care il privesti cat iti bei cafeaua, dupa care pleci la munca.
[raspunde]
Replay by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 05:33
chiar crezi,ca este doar cat timp iti bei cafeaua,pai in rest ce esti,robot?rasp unsurile practice pe care le cere societatea nu ar avea nici o baza solida daca in esenta nu ai gasi si sensul ce reiese din acest text.o persoana cu care vii i n contact in domeniul socio-profesional,nu este un robot.in contextul socio- pro fesional gasesti aprente personale ale fiecarui individ,eu cred ca asta e util s i incurajator.
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:29
nu stiu de ce , dar nu ma simt agresat de faptul ca va opuneti atat de puternic vorbelor mele . imi place asta , inseamna ca am incredere in dumneavoastra . uite , ce am vrut sa spun eu la sfarsit este ca e nevoie de mai multa munca de a aduce idealul in practica decat de privit idealul cu uimire si auto-gratifica re . iarasi , pun problema din punctul de vedere al celor care ar vrea sa-si i mbunatateasca viata dar nu stiu cum .
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:33
mi se pare ca dumneavoastra vedeti legaturi directe intre idealuri si actiuni, s i ce vi se intampla . e minunat , dar vrem si noi , ceilalti . paranteza - i n societate , pentru majoritatea oamenilor , este posibil sa se gaseasca o sta re de echilibru interior prin urmarea scopurilor majoritatii : slujba unde sa te pricepi si sa fi apreciat , familie , casa , masina . aceasta stare de echi libru e considerata de multi implinirea .
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:43
mai departe , e posibil ca exersand o activitate , sau un mod de gandire sa ve zi dincolo de scopul practic , sa atingi iluminari partiale - inchid paranteza si spun ca nu am in vedere atingerea iluminarii la sfarsitul unei vieti in care societatea te lasa in pace . e probabil pentru multi dintre noi ca drumul catre implinire sa aiba loc in continuu conflict cu lumea din jur . cu suisuri si co borasuri . inainte sa acuzam lumea sau pe noi insine sa stam si sa vedem ca nat ura realitatii face conflictele necesare
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:51
iar in privinta raporturilor profesionale , ce sa zic , am pus iubirea inainte a oricarui alt concept dar nu a rezistat prea mult in fata incorectitudinii , m inciunilor , sabotajelor motivate de invidie sau frica de schimbare . prin rap orturi profesionale inteleg mai mult decat : eu ofer asta si tu imi oferi atat in schimb .
Comment by: softroots
Date: 31 Iul 2009, 23:12
pe de alta parte, o idee este mai buna decat o stare pentru a-ti regasi echilibrul. o idee Mare iti da sentimentul ca faci parte din ceva, fie pentru omul in societate, fie pentru omul singur in fata naturii. si tanarul care gandea ca daca nu poti sa ajuti pe cineva, macar sa nu ii faci rau, imi adu ce aminte sa las visele celor care au nevoie de ele. atat doar ca nu cred ca iubirea poate fi explic ata in cuvinte, nu poate fi redusa la niste concepte si nici nu poate fi transmisa astfel
[raspunde]
Comment by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 05:46
iubirea poate fi transmisa prin existenta noastra,o existenta de calitate.daca oamenii ar urma si de scoperii caile iubirii nu ar mai reusii sa faca rau.cel ce are nevoie de vise,va fi asa departe de o m incat nimeni nu i le poate distruge,ci doar poate intr-o zi ceva care va face un zgomot enorm,sau il va scutura zdravan,il va trezi din vise,si nu ceva din exterior ci tot ceva din interiorul lui.po ti accepta sa faci parte din ceva,dar ar fi culmea sa te minti ca nu ramai intreg.pai tocmai ca nu i i faci rau tanarului il ajuti,cu toate ca un rau ar fi complet bineanteles si cu participarea lui.
[raspunde]
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 14:52
tanarul, am vrut sa zic, eram eu. nu ma adresez doar acestui text, nici dumneavo astra Dona Clara, nici mie doar, ci si acelora care pot citi si au vise la care tin. nu este oare si cazul textului pe care l-ati propus ? persoana care l-a scr is crede, probabil, cu toata puterea vointei sale in Ideea cea Mare, dar realita tea este ansamblul nenumaratelor vointe ale tuturor oamenilor, iar pentru cei a caror cale in viata, diferita de Ideea cea Mare, le ofera mai multe satisfactii, probabil, Ideea e doar un vis.
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:00
iar pentru cei fara cale, care nu au ajuns singuri sa creada cu toata puterea vo intei in Ideea cea Mare, nu este oare Ideea doar un vis ? frumos fara doar si po ate, dar de neatins. adaug -inca- pentru dumneavoastra. apoi, spuneti ca cel car e are nevoie de vise e departe de om. e drept ca singuratatea e e adesea destinu l social al celor care vad lucrurile diferit. dar visele pot fi despre raporturi superioare intre oameni, despre o lume ridicata peste realitatea materiei, desp re o viata de creatie decat despre o viata de consum
Comment by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 05:57
-sa daruiesti bucurie caci ea te ajuta sa descoperi
-sa nu-ti limitezi exprimarea caci numai ea i ti da libertatea de a trai
-nimeni nu detine cu adevarat nimic,caci "totul" este infinit,si sunte m prea mici pt a avea puterea sa-l detinem,etc.
-suntem egali in fata a ceva ce nu am creat noi-celalalte doua sunt destul de explicite
[raspunde]
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 18:22
asadar pozitia dumneavoastra vis-a-vis de citat este : iata niste idei care pot fi transpuse in principii de urmat , iubirea poate fi invatata daca urmezi pri ncipiile iubirii suficient de mult . fie . pozitia mea este : iata niste idei care nu ofera mijloacele de a le transpune in practica , iubirea nu poate fi i nvatata de oricine in acelasi fel . fie ? cred ca ambele pozitii pot exista in a celasi timp
Replay by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 23:35
"citatul sparge un pic tiparul in care e incadrata si blocata iubirea si viata i n societatea de asta zi,nu e un drum ci e ca un reper pt a merge mai departe."de ja am mai zis-o,plus ca ma intereseaza si ce crede cititorul despre citat,ce gas este in el.cred ca mijloacele de a transpune in practica sunt deseori diferite,i ubirea ramane aceeasi,chiar daca nu o putem invata toti in acelasi fel.
Replay by: softroots
Date: 08 Aug 2009, 12:46
cred ca inteleg ideea pe care ai urmarit-o . este ceva de felul gandirii poziti ve , vizualizarii rezultatului pozitiv , nu ? iar mijloacele sunt doar soluti i de moment , nu ? am incercat asta ceva vreme . o problema acestei abordari este ca fiecare om te percepe diferit , in functie de gradul sau de cunoastere . in lipsa unei cai de urmat , consecintele iubirii gresit intelese de ceilalt i iti vor limita mijloacele de exprimare si , in final , dorinta de a iubi .
Replay by: lisa1313
Date: 09 Aug 2009, 04:00
da ai foarte mare dreptate,stii multe tu,asa am crezut si eu ca ceilalti imi vor limita mijloacele,dar nu uita ca mijoacele de exprimare le descopar eu indifere nt de evolutia celuilalt,deci drumul tot il continui,depinde de mine sa trec pes te incetinirea provocata de celalalt.am observat si eu de-a lungul anilor persoa ne care ma percepeau diferit,chiar daca eu ramaneam aceeasi,chiar am facut exper iente in acest caz si ar putea fi persoane care m-ar dezaproba.
Replay by: lisa1313
Date: 09 Aug 2009, 04:17
am facut observatile acum ceva ani ca omul speriat de necunoscutul ce se afla in tine-poate de complexitatea ta,ce celalalt are impresia gresita ca trebuie sa o primeasca iar asta ii provoaca frica ca nu va putea face fata-incearca sa adune informatii despre tine pt a te putea incadra intr-un tipar construit de el in i nteriorul lui,exista tipare favorabile si nefavorabile,in functie de trairile vi etii lui,cele favorabile la baza lor se afla visele si asteptarile personale iar la cele nefavorabile fricile,durerea si ego-ul.de ce am scris favorabile si nef avorabile?
Replay by: softroots
Date: 10 Aug 2009, 23:13
credeam ca invatam indirect unul de la celalalt . deocamdata imi amintesc ca lu crurile opuse dar de aceeasi intensitate sunt doua aspectele ale aceleiasi reali tati iar sensul e in unitatea aspectelor separate . acum ca am inceput sa ma ex prim , imi amintesc ca nu asez oamenii in tipare , adesea automat - ca mecanis m de aparare al mintii , decat cand renunt sa mai imi pese de ei sau la impactu l unor actiuni negative din partea lor . altfel ii intalnesc mereu in necunoscu t pentru ca refuz pentru mine sa accept un tipar .

duminică, 19 decembrie 2010

Creativitatea

aceasta e delectarea inainte de culcare,dupa ce am mai rasfoit prin bloguri.
ma bucura ca prin aceste vorbe am fost atinsa in punctul sensibil:frumosul ce-l vad in mine,in viitor va exista si se va exprima printre oameni,intr-o amploare extraordinara,vad in lume,in istorie pregatirile.

Mircea Vintila - Dor de singuratate

traiesc iubirea si totusi nu am cunoscut pe nimeni sa iubesc.am exprimat sentimente din iubire doar,oricarui om care s-a oprit mai mult decat o clipa in viata mea.



daca as descrie iubirea care o traiesc,parerile oamenilor se vor impartii in doua:
-1visezi feti frumosi
-2ce exprimi tu e iubirea pt oameni
si chiar mi s-a zis foarte clar:tu nu iubesti pe nimeni.
-1(explicatie)de ce ar parea ca visez feti frumosi daca eu:prin iubirea care o traiesc acum,am garantia ca in aceasta viata voi iubi un barbat,nu doar simpla exprimare a unor sentimente?
-2(explicatie)acel barbat care va fi in viata mea,e tot om.de ce lui nu i-as oferi-o?pt a iubii un om,incep prin a iubi toti oamenii si in continuare il iubesc pe el.

neputinta confundata cu ura

frumusetea nu apartine nici unei lumi construita de mana omului.
daca nu ne apartine,atunci hai sa-i aratam de ce suntem noi in stare.
ne consumam in fata frumusetii si ea ne arata ce a mai ramas.
o dorim dar nu stim catusi de putin unde sa o primim ca gazde ospitaliere ce suntem.
pai,e atat de mult rau peste tot,incat credem ca locul ei e nicaieri.
cautam acel nicaieri intr-o viata cat in zece.
in fata frumusetii suntem ca niste copii care nu-si pot indeplinii cele mai infime dorinte datorita nu-ului care se gaseste la tot pasul.
la ce serveste maturitatea?sa vezi ca nu poti avea,sti cel mai de pret lucru,frumusetea, si apoi cand ti se dezvaluie sa-ti vezi ca intr-o oglinda propria fuga de urat?
sa crezi ca urasti si sa simti ca nu poti,doua lucruri ce se-mbina in timp.din NU POT zis intr-o viata,construiesti o bata si lovesti ca orbul, in frumumusete.dar ea nu se clinteste,tu te consumi,mori si ea ramane vesnica.inainte de moarte,ramai cu regretul nesigur ca ai lovit frumusetea.


prima melodie care m-a impresionat cand eram mica,aveam vreo noua ani.
ma plimbam singura pe potecile muntoase de la tara,imi priveam pasii si incercam sa fredonez melodia,mai mult parca incercam sa fredonez niste simtiri proprii.imi aduc aminte ca atunci am si reusit sa-mi curga primele lacrimi fara a-mi da vreo motivatie pt ele.acele lacrimi le-am numit:lacrimile care nu dor.simteam o durere calma in suflet care semana foarte mult cu empatia.

daca mi-e foame in Iubire...

intr-un spatiu gol,de fapt inexistent,vad Iubirea si noi.
daca in jurul nostru apare infinitul as striga,numi fiecarui lucru in parte,Iubire.
poate voi vorbi prea mult de Iubire.dar dincolo de vorbe e tacerea ce-mi alunga cuvintele.
construiesc fara sa vreau lumi deja existente,asa,din curiozitate sa le compar.
daca m-as invartii prin propria exprimare pt a te recunoaste,nu m-as mai intoarce la primul cuvant si nu as mai vedea continuarea.
o tacere ce ai vrut sa o definesti,va fi persistenta din viitor ce o vei deschide ca un cufar urmatoarei venite.
daca va fi ea,va plange.daca atunci voi fi eu sa raman,voi privi ca un copil inauntru stiind ca sunt si jucariile mele acolo.nu ma voi bucura de regasire ci de nerisipire.
da, voi fi curioasa sa simt cand iti voi zice te iubesc,fiinta mea va numi numele tau.

Iubire-tot tu...

privesc prin ochii mei cu viata,Iubirea.cine daca nu Ea?
inca o data prin el si ajutorul lui,inca o chemare s-a auzit soptit,de data aceasta era mai aproape.
un murmur soptit si continuu primea chemarea lui.
in noi,Iubiri ce sunt iubite-intre noi,iubiri ce nu au fost iubite de la care dorul a fugit.
din cuvinte,m-am luat incet ca o lacrima si am transformat-o intr-o ploaie de cuvinte,sa ne imbratisam in tacere.
in imbratisare ne simtim,corp,ganduri tacute si suflete ca doua corpuri care se exprima.
sufletul nu va mai avea nevoia impusa sa se exprime prin corp si atunci nu ne mai este dor sa ne gasim ci sa ne iubim.
iubim fara se ne gasim departe,si aproape vom fi.
cautam in iubire aproape,ceea ce nu am cautat departe.
in Iubire cautam:sa nu mai cautam cuvatul a fi in orice simtire,ci simplu ,a fi Iubire nu prin cautarea fortata.
tu,un punct care a fost constant prin viata mea cand prin iubire imi exprimam ce traiam.oameni ce vedeau expresii confuze s-au dus in alte puncte de plecare.

luni, 13 decembrie 2010

Iubire-ce sa fac,ca nu-mi sta gandul la astea.


unii oameni parca au un talent deosebit sa-ti favorizeze stari neplacute.de multe ori ma incurajez zicandu-mi ca asa voi descoperi cum sa nu raman in bataia vantului care le iese unora pe gura.
altii parca sunt nascuti pt. a pune baraje sinceritatii.si aici ma incurajez zicandu-mi ca asa sinceritatea mea va deveni mai evidenta pe zi ce trece.
iar pt.unii esti vizibil doar cand li se mareste lor egoul,pana la nesimtire.ma incurajez in continuare zicandu-mi ca aceasta este pt readucerea egoului meu in firescul lui rol.
-ma simt ciudat,parca simt in creierasul meu un adaos negativ.nu ma satisfac gandurile mele,sunt mici si urate.nu am trait niciodata aceasta,dar le las sa plece ele singure,nu le alung...asa,pt. a le observa menirea fara sa le judec.


m-am gandit sa profit de trecerea acestui negativ,prin fata ochilor mei,si sa scriu si eu ceva,orice,pt a ma sti cum sunt eu din acest unghi cand ma voi reciti de fiecare data,cu alti ochi.ce,pai numai altii sa vada negativul la mine si sa casc ochii mari la ei ca si cum s-ar adresa altcuiva,nu mie?
-asa stau acum si imi observ situatii din viata mea si ma intreb ce mi-a venit mie bine in cale.nimic,ma vad doar pe mine bine si copilul meu.am cateva sentimente frumoase in trecut pt anumiti oameni,dar acum nu am nimic de la ei,decat pe mine.sa port aceste sentimente cu mine si sa-mi zic- acestea putine cum sunt ele au puterea doveditoare ca tot raul e trecator.
-ma mir acum cat pt o viata cum incarca unii oameni relatiile,ca disperatii,ca si cum ele ar fi goale.
-am senzatia acum ca m-am saturat sa simplic oamenilor drumul spre ei insisi.m-am gandit mereu ca asa  le-ar fi si lor mai usor sa ma vada asa cum ma exprim si neantelegerile ar deveni ca un fum de tigare pt. ei,nu un tsunami.
-simt ca si o consumare in mine a explicatilor care le dau in cazul neantelegerilor.ce atatea intrebari adresate mie care oricum nu prea apuc sa le dau raspunsul,caci celalalt ajunge inaintea mea la o forma de raspuns?
-de ce mi se ofera negativul,care oricum nu prea am ce face cu el de atatea ori in mainile mele? se intampla prea rapid,si nu sunt Dumnezeu sa transform rahatul unora in ceva benefic lor sau mie.dati-mi mie tot,nu ma menajati, fiti sinceri cu voi insisi,eu primesc tot.dar sa ma serveasca si pe mine cineva cu probleme interioare deja rezolvate,sa vad si eu cum e.poate sa fie zece nerezolvate,dar macar una rezolvata. cersesc de ani de zile.sunt prietena oricarui om,inainte de tot,dar asta nu inseamna ca sunt un zid  fara sentimente.tocmai aceste sentimente garanteaza siguranta de a putea primi ceva.si totusi de ce sunt oameni care ma vad de nesfaramat?bine,eu sunt asa,dar nu sunt balta in care sa-si spele fiintele dragi,murdaria de pe picioare.
altceva-majoritatea oamenilor simt cum pot fi eu...o fiinta cu toate posibilitatile.asta sa-i sperie?sa simta raul,neplacutul in ei si sa-si zica apoi speriati ca si eu am aceasta posibilitate?si apoi...sa tatoneze pe chestia ca trebuie continuu sa le dau asigurari ca am altceva mai important de facut,decat utilizarea raului?
"eu fac rau,tu de ce nu faci?"
"asa"
ma simt golita de rau,ca si cum oamenii din viata mea,doar la asta m-au ajutat in majoritatea timpului.
dar daca e altfel?asa,fara sa-mi dau eu seama,cum mi se arunca un pic de negativitate,eu ma eliberez de resturile mele.
dar de ce eu nu simt negativul in mine ci doar cum trece si ma saluta,vazandu-si de drumul lui?ca si cum nu si-ar prinde radacini in mine.
azi imi venea un sentiment negativ prin fata nasului.si ma surprindea faptul ca il vedeam lamentabil cum se ruga de mine sa-l primesc.era vorba,oferta sa nu mai vad niciodata o persoana foarte importanta in viata mea si a altora dragi mie.mi se parea ca ies din realitatea situatiei daca as dori sa nu mai vad niciodata pers. aceea.mi-a ramas sa zic:eh acum,ce pretentii...ai altceva de facut.
nu stiu ce sa fac cu lucrurile acele negative primite in mana mea,imi vine sa le intep ca pe un balon si sa rad in urma acestei senzatii.dar oamenii care mi le ofera le considera importante,cum sa-mi bat joc de munca lor...dar pt mine ei sunt mai importanti.

La ce imi sta mie gandul...ca as vrea sa-mi petrec sarbatorile cu un barbat si copilul meu.acesta e gandul cel mai statornic caci se apropie asa de calduros de sufletul meu.Dar eu nu cunosc acel barbat inca si totusi el este.

Va dau cititorilor,cate un pupic pe obraz,de noapte buna.

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu