Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






miercuri, 28 decembrie 2011

rece


cine sunt?
sunt oare inceputul iubirii?
vedeam cum vocea lui imi mangaia buzele asteptand raspunsul.
raspunsul si jocul.
rugaciunea copilului-suspin dilata timpul si privea silueta ce-i mangaia spatele.
intunericul patrundea in spatiul mangaierii apuse si aparea panda fixatiei.
lipita de zid vedeam umbrele cum se fac perechi,perechi...sa treaca initiativa sub tacere.
mainile mele atingeau lacrimi ce dansau si apucau silueta mea ce palpaia printre ele ca focul unei lumanari.
zambetul lui strangea fiecare atingere plecata sa-si numere anii.
pe pielea mea se spargea frigul in valuri intinzand acele ca niste sloiuri de gheata.
aerul inviorat prindea contur invitand veselia privirii sa plimbe stele pe asfalt.
frumusetea dura,ruga sofisticarea sa fie lasata sa adulmece gustul sarii de mare din parul ei.

marți, 29 noiembrie 2011

cred in fericire

primele cuvinte vazute la rasaritul soarelui au fost...cred in fericire.
alte informatii doar...mi-au trecut pe sub nas.
am vazut oameni care nu ar fi dorit sa creada in fericire...prin diverse metode,unele chiar...oau!
si eu am avut aceasta intalnire cand cativa ani, de ori cateori am vrut sa arunc in mine privirea asupra viitorului,vedeam gol.
un gol ca acela care il simti dupa ce primesti o palma peste obraz.
doar ca atunci cand privesti senzatia palmei pe obraz,nu ai prea mult timp caci ceva te face sa vezi cum alergi sa prinzi mata de coada.
golul ce il simteam in viitor,aducea o fericire constanta ca o umbra apartinand aceleia care zici ca pica din cer si iti umple sufletul de fericire.
am trait experientele unor fericiri care nu depindeau de nimic...si incetul cu incetul ele se localizau si in sufletele din jurul meu.
calitatea acestor fericiri era ca ele nu ma obligau sa cred in nimic altceva,ci doar ma bucuram de orice de pe acest pamant,inclusiv si de lucruri de care nu stiam ca pot sa ma bucur.
cum am mai scris pe acest blog...fericirea era iubirea,... care am fost surprinsa ca imi era rusine sa o traiesc.
o iubire frumoasa cu care imi era rusine.
vazusem atata suferinta in lume,pe care nu o intelegeam...si tineam iubirea inchisa in mine si pe ascuns mangaiam oamenii cu ea.
le sopteam oamenilor care tipau la luna,povestea iubirii...iar dimineata ma chemau sa ma joc cu ei.
si soarele de dimineata imi zambea.
acesta a fost primul si cel mai lung zambet al copilariei mele.
pana in ziua in care mi-a fost rusine si am vazut cum soarele mangaia oamenii.
acum in timp ce revedeam imaginile din copilaria mea,fiul meu ma striga si ma uitam la el in timp ce revedeam inca imaginile.
fiul meu are 4 ani dar imi cunoaste deja toate privirile...se uita la mine si ma intreaba ce este...
apoi imi zice razand...mi-e rusine,si se ascunde sub patul pe care stateam eu.
apoi vine in pat si imi zice cateva cuvinte privirii mele surprinse,razand....si imi zice coinaco.
coinac,inseamna un copil ce se prosteste in incercarea de a fi copil.
si rasul sau frumos...
ce titlu sa pun acestei postari?

luni, 7 noiembrie 2011

zambet de dor

este oare posibil sa existe indragostire in care sa iti fie dor de tine?
oamenii sa strige dupa tine si sa cuprinda finalul fiecarei respiratii.
atatia ani... iubire este alaturi de mine si oamenii se indragostesc de Ea...
solidar...
care este diferenta intre mine si iubire?
o vesnicie ce priveste pe sub gene...
ascult in linistea unui suflet prieten zambetului meu si vad cum anii intalnirii noastre, isi urmeaza caracterul melodios sarutand fiecare pas cuibarit la pieptul tau.

marți, 1 noiembrie 2011

revenire

cum e posibil sa cunosc un asemenea om!?
au trecut ceva ani si el face pasii divinitatii ce a fost prezenta in toata viata mea.
parca toate lucrurile il urmeaza.
...si iubirea lui pt viata/de viata e cea care se tine de mana cu Divinitatea.
e nespus de frumoasa aceasta iubire.
...si el iubeste oamenii.
si totusi ascult prin ochii Clarisei si vad acest om dragut ce alege pe un strop de fericire- priviri iubite.

vineri, 28 octombrie 2011

Pe curand

Imi schimb reteaua de net.
Va dura ceva timp pana la revenire.
Va doresc exprimare si ascultare usoara.
Cu drag,
Clarisa.

luni, 24 octombrie 2011

Discutie...si dimineata rasarita cel mai frumos...de s-a facut portocaliu in camera!...parca apusurile erau portocalii uneori.:)

el-buna, ne cunoastem?
Astăzi
[Tu]nu,nu ne cunoastem...dar avem mai multi prieteni comuni pe facebook.
el-da
[Tu]:)
el-cu ce te ocupi?
[Tu]immo...de ce?:)
tu?
el-eu am trecut acum in anul 2 la doctorat la filosofie in Cluj pe tema esoterismului
[Tu]frumos...te preocupa subiectul?de unde ai inspiratie?
el-in principal din buddhism cel putin ultima vreme
[Tu]si e posibil sa practici ceva,intr-un mod care sa nu iti mai para teoretic?
el-mi-a placut antroposofia, gnoza, rozacruce si masoneria egipteana, taoismul, psihanaliza... doar buddhismul mi se pare practic 100%
[Tu]cuprinde viata in complet
el-un anume fel de buddhism, vipassana e deosebit, prin el poti ajunge sa intelegi si buddhismul tibetan, vajrayana, care e putin cam dificil...
am vazut ca ai fost casatorita, cum a fost? si eu am fost deja de doua trei ori...
[Tu]da,pare dificil ca si cum te eliberezi de un paienjenis din fata ochiilor pt sa intelegi...mie nu mi s-a parut greu cand am citit din cea a mortilor,chiar ma bucura
doua sau trei ori?a fost interesant...am fost casatorita o data,dar am simtit ca nu este tot ce pot,parca ma blocam in ceva ce nu parea real...eram invitata de fostul sot la tot felul de constructii in care mai mult mi-as fi mintit sufletul.
el-doua civil, a treia doar religios-spiritual
oricum, la putin timp dupa primul divort am avut cea mai puternica experienta spirituala si mai tarziu am inteles ca unul din factori a fost acesta...
[Tu]ce factor?
el-divortul
[Tu]divortul?separarea...posibil sa fi constientizat ceva in acest sens.
eu nu simt nici rau nici bine la separarile din relatii...ca si cum separarea nu ar exista.
el-in mod normal se sufera, printr-un concurs de imprejurari nu am suferit atunci, iar intreaga energie a devenit ceva ca o detasare perfecta ce a permis o intalnire spirituala fata catre fata...
[Tu]eu nu sunt genul de persoana care risca sa isi faca griji,dar uneori ma intrebam de ce nu am nici un sentiment in plus la despartire
nu inteleg...concurs de imprejurari.poate concurs de interpretari..:)
el-una si alta desigur
copii? eu am trei...
[Tu]eu un baiat.ce varsta ai tu?pari tanar in foto
el-38 in august
[Tu]da,dar nu inteleg ce legatura are un concurs de imprejurari cu suferinta...
el-in sensul ca despartirea primise un sens spiritual care a transformat suferinta in libertate a sufletului
[Tu]aha,de aceea nu intelegeam...pt ca eu nu cred in suferinta ca eliberator...pt ca nu am suferit cu adevarat niciodata...si am incercat dar nu pot
ma scuzi daca scriu un pic cu intarziere,dar ma uit la o emisiune de-a lui oreste:)
el-e destul de simplu, dar abia dupa ce am fost in taberele de vipassana am inteles si eu
sigur, cu bine
[Tu]ai inteles rolul suferintei!?
eu pot sa inteleg un rol...pt ca acesta e generat tot de oameni...dar chestia este ca nu pot sa cred
el-am inteles cat de infipta si inradacinata dar si neobservata este in viata noastra
[Tu]si eu daca nu cred intr-un lucru,nici nu pot sa ma impac cu intelegerea care o am asupra lui
el-un exemplu simplu
[Tu]aha,da asta inteleg si eu uneori...si as vrea sa inteleg mai multe
ok
el-vipassana inseamna sa observi ce este asa cum este, nu exista nici metoda nici practica nici tip special de mantre respiratii sau imaginatie
[Tu]asa cum este,acelasi lucru...da am vazut si eu aceasta,si este frumos
eu nu citesc si nu am indrumatori,pt aplicarea unor tehnici...si totusi descopar atatea lucruri...apoi imi apar carti si indrumatori
el-da, dar dupa ce faci asta 45 de minute apare suferinta ascunsa
[Tu]da,stiu
si e ceva cu putere
ca un val
eu m-am vazut
si am vazut ca asta nu-i tot
el-si atunci apare posibiltatea unica de a putea observa cea mai mare suferinta la fel cum ai observa cea mai mare fericire, aparand, subzistand si disparand...
[Tu]si disparand...eu totusi cred ca aceea forta nu apartine suferiintei...
el-apoi urmeaza straturi dupa straturi, dupa fiecare suferinta o mica nirvana....
[Tu]totusi,am vazut ca forta nu dispare...si nu ma refer la intensitate,cantitate,s.a
si daca e invers...dupa nirvana,suferinta?:)
el-forta cred ca e a observatiei insasi, a atentiei libere ca un fel de laser
evident
[Tu]da,dar de ce o vedem continuta ca forta a suferintei?
el-e natura asa construita, totul e suferinta, aici apare semnificatia buddhismului, nonatasarea, nici fata de suferinta, atunci ea trece, nici fata de acea mica nirvana ce apare dupa suferinta, atunci trece si ea si lasa sa iasa la suprafata suferinte mai adanci...
[Tu]poate o stare de nirvana,e ca o stare de pace care purifica si arata lucrurile asa cum sunt...ca si cum suntem atat de aproape de Dumnezeu,incat putem vedea cu ochii lui.
el-da, exact
asta e Dumnezeu in buddhism, observarea perfecta
[Tu]da,dar eu nu cred in suferinta,ci in libertate,conlucrare...suferinta apare ca o semnificatie care i-am dat-o noi unui copil rasfatat care nu-si intelege libertatea fiintei extinse
atasarea e intotdeauna un simbol al restrangerii a inchiderii asupra sinelui,a unei plieri
si e ca o minciuna,ceea ce nu este natural fiintei noastre care subzista in adevar
el-da si nu, nefericire si fericire se definesc reciproc, apar si dispar, observarea lor e insa continua si ea poate in cele din urma sa cuprinda si sa transforme intreaga experienta umana, e ceea ce numesc buddhistii eliberare
[Tu]nu-i asa ca e dureros sa vezi o minciuna creata de tine,de un urat care ai crezut ca esti,si asta se traduce ca o suferinta?
el-clar, dar in vipassana este observata doar durerea fizica, cel putin la inceput, pana unde am ajuns eu...
[Tu]nu stiu...eu am vazut o stare continua de fericire,o fericire care este simplu doar a fi,si parca pare prea pompos sa se numeasca asa,si totusi iti vine sa multumesti ca are acest nume...
fizic,cum adica?...corpul emotional,mental?
el-durerea sufleteasca e ceva special si interesant, mi-a trebuit destul de mult pana sa inteleg coincidenta opusilor la acest nivel
[Tu]sufletesc...mi-e si mai greu sa cred intr-o suferinta sufleteasca...
el-da, fizic, ei nu observa decat senzatiile din corp, cat mai direct, fara interpretari
[Tu]nu stiu...am impresia ca m-as juca cu niste nume
ca si cum as directiona puterea investita in niste nume...doar pt placerea unor experiente
el-sufletesc in sensul dat de contrastul dintre inger si demon, Dumnezeu si Drac...
da, asa e, sunt doar nume
[Tu]ceea ce e sufletesc imi pare de neatins...decat de mine in caz ca reusesc sa ma recunosc si sa fac cunostinta cu acel neatins
el-da, sufletul liber
[Tu]nu ma refer la numele sufletului,ci cel al suferintei si alte jocuri...cu toate ca impreuna pot fi tot doar un nume
da,este asa de duios si mereu te insoteste...este o iubire nemaipomenita,al acelui suflet liber
el-asa e, iar daca o poti fixa si mentine creste foarte mult
[Tu]si insotirea aceasta...este adevarata,imposibil de contestat de tine insuti
mai degraba ea te fixeaza pe tine,caci pare ca o preluare a unor calitati,ca un flux
el-doar de moarte, sau vid sau gol, si aici e ultimul mister din buddhismul tibetan, felul in care iubirea si moartea sunt unite
[Tu]moartea,eu am vazut-o odata ca o separare...si am zis atunci ca simt ca imi pare imposibil ca viul sa-si aiba oprire,caci ar insemna ca izvorul ar disparea
si daca izvorul dispare pt un om,dispare pt toti
deci daca tu mori acum,murim toti...intelegi?
vidul e ca un ecran...si prin el am vazut ceva...e de fapt un ecran transparent,dar informational...odata cand ma exploram am vazut ceva
el-in acei trei ani de dupa 2000 am simtit aceste nenumarate nuante ale iubirii, pentru care am mai mult amintiri acum, inteleg, moartea e ceva deosebit, am meditat mult la ea, si am inteles sensuri ce nu pot fi uitate dar nici amintite doar retraite
[Tu]de fapt,in viata am vazut din toate cate putin,si cateva puncte cheie...
el-da?
[Tu]trei ani dupa 2000 am trait ceva superb despre comunicare
puncte cheie,e mult de explicat...iar ca experiente sunt minunate
ce varsta ai?
el-da, si in experienta mea transparenta m-a uimit , totul devenise transparent, ca si cum puteam vedea sau sti orice si oricat de departe
acum 38
[Tu]ok.si prima experienta care te-a marcat...adica,care a avut prelungire pe termen lung?
la ce varsta?
el-apoi am descoperit si eu cateva puncte cheie sau trepte, a fost o zi de neuitat, desi a durat exact o clipa, aproximativ 5 mai 2000, desi ar putea sa fi fost si sfarsit de aprilie
[Tu]despre ce era?care a fost simbolul sau cuvantul cel mai staruitor?
el-a fost ca si cum as fi primit un sac de bijuterii spirituale si trei ani apoi le-am folosit pentru a cunoaste si trai tot ceea ce poate fi... au fost doua elemente ce s-au impletit, unul in vis, unul in stare de veghe
[Tu]aha,elemente pt atractie,pt jocul/colaborarea de mai tarziu cu ghidul interior...da,cum ziceam eu mai sus,de aceea preluare de calitati/abilitati.
el-in vis a fost o prezenta ca a unei zeite cu par balai in roba albastra care m-a ridicat spre cer si mi- a aratat in vis cam tot ceea ce cuprinde iubirea, intr-o clipa atunci, in cei trei ani am retrait treptat...
[Tu]viata este totusi un act de impartasire...
ooo,eu chestia cu iubirea a fost prima oara cand eram copil,si apoi am retrait din mai multe unghiuri,ca niste trepte ale devenirii mele.
e ca si cum nasterea este un lucru deosebit,si apoi tu iti retraiesti nasterea cu incetinitorul.
ca si cum nasterea si moartea sunt impreuna,si noi suntem clipa ce le separa...ce le separa sa se "iubeasca"
el-iar in realitate a fost ca si cum dintr-o data l-as fi vazut pe Dumnezeu pentru o clipa in care mi-a aratat ce este omniistiinta si omnipotenta, iar apoi am desfasurat ceea ce am primit intr-o clipa...
exact asa
[Tu]da,desfasurare...o alta abilitate
el-eu as spune ca ele se iubesc in aceasta clipa, asa cum se iubesc trecutul si viitorul in prezent, sau cunoscutul si necunoscutul, sau interiorul si exteriorul
[Tu]pai,da...dar aceasta clipa esti tu...te vezi atat de "mare"?
bogat?
bogat sa te extinzi
bogat sa realizezi un vis de-o clipa?
e greu ca intr-o clipa sa faci atata,doar daca visezi,pare mai usor
poate ca adam si eva inca mai dorm si viseaza in gradina Edenului,si de aceea noi ne inspiram realitatea din vis.
:)
el-atunci asa a fost, s-a dat asa, e natura paradoxala a clipei de a cuprinde eternitatea si a punctului de a invalui infinitatea, apoi a ramas ca amintire, iar vreme de trei ani simteam tot timpul ca uit din ceea ce stiam
exact asa mi se pare acum, traim doar pe un colt de rai
[Tu]eu am vazut ca atunci cand uit,e ca un simbol al muncii incheiate...si eu uit clipa de clipa...ca si cum prezentul e mereu prezent,nu altfel...asta ma ajuta in neatasare.
el-atunci nu stiam despre astfel de experiente, apoi am aflat ca s-a intamplat si altora, am intalnit chiar unii dintre ei, iar pentru majoritatea se intamplase cam in aceeasi perioada a anului 2000
[Tu]un colt de rai,mai viu decat ne putem vreodata imagina
da,asa e cu anul 2000...dar tot timpul inainte de acel an,a fost grosul pregatitor...grosul,ce noi il credeam teorie.
eu,am trait libertatea si inainte de acel an...dar ma simteam chinuita si intr-adevar aveam senzatia prezentei continue a acelui coltisor de rai,de care zici tu
el-da, practic aproape trei ani de zile au fost ca un paradis pentru mine, cu cei 7 ani de pregatire inainte, abia atunci am putut verifica ceea ce citisem doar pana atunci, am intrebat pe mai multi ce cred despre ce se afla in spatele acestor experiente...
[Tu]si...
ce au crezut altii?
el-chiar nu stiu, si nici nu stiu daca stie cineva
[Tu]pai nu o fi ceva fix...dupa cum e usor de observat ca si specific a acestor experiente
el-un calugar tibetan mi-a spus ca este un semn de la Heruka si Vajrayoghini, un maestru taoist mi-a spus ca sunt anumite particule si raze cosmice care se intampla sa atinga cateodata pe cineva si produc astfel de experiente, ...
[Tu]si nefiind ceva fix,de aceea si uitam iute
eu vad mai mult ca pe ceva tot timpul prezent
el-pentru mine primul efect a fost ca timp de aproape trei luni nu gandeam sau intelegeam asa de repede incat nu foloseam gandirea pentru a intelege si nici nu mi-am dat seama decat dupa ce am inceput sa gandesc din nou
[Tu]experientele au totusi continuitate,chiar daca pe noi ne caracterizeaza uitarea si ignoranta
nu putem numii ca niste ciocniri intamplatoare ceva,doar din prisma propriilor caracteristici
el-apoi aveam ceva ca o memorie a unei experiente de viata de 1000 de ani, desi nu concret ci doar esential, dar un alt fel de memorie, care s-a pierdut apoi
[Tu]da,si eu pateam asta cu gandirea,pare ca o iesire dintr-un spatiu
nimic nu se pierde,ci se transforma...tu doar tre' sa faci legatura punctelor cheie dintre ceea ce crezi ca s-a pierdut si ceea ce visezi ca se transforma
el-si evident, de atunci incoace nu incerc altceva decat sa ma reintorc acolo, la acel fel de a fi, a fost un dar si nu l-am putut pastra...
[Tu]este ca o singura abilitate care se transforma continuu,iar noi putem vedea asta doar despicat in nu stiu cate fire...ca anii si clipa
el-da, asa e
[Tu]nu,este doar un punc care il recentrezi in tine
punct
un punct,ca si iubire...o readuci spre tine
el-sau prunc poate?
[Tu]:)
pai asa e...pt ca noua ni se pare ca nasterea e ca o risipire...ca intoarcerea fiului risipitor din poveste
acasa!in sfarsit...care parca tot inceput e.
el-din experienta mea clipa era numele adevarat al sufletului iar punctul al spiritului sau al iubirii
[Tu]ooo,pe mine ma cearta lumea ca pun prea multa "informatie" intr-o fraza...lasa-ma sa "rumeg" ce ai zis
aha,vad ceva...dar,vag
cred ca e ceva destul de actual in experienta mea,si ce zici tu...
el-abia dupa ce am inceput sa inteleg si putin psihanaliza am realizat in parte ceea ce face posibila aceasta experienta...
[Tu]a,gata...inteleg greutatea de a intelege cuvintele tale cu punctul si clipa...simteam separare,si de aceea...
e vorba de cuvintele:bate si ti se va deschide
el-exista trei origini pentru fiecare dintre noi, una e primul cuvant rostit, alta e prima imagine despre noi, alta e prima senzatie despre noi, toate trei se afla in afara timpului pe care am inceput sa-l traim dupa ce am invatat sa vorbim, si desi nu au avut loc in realitate simultan, totusi coincid
[Tu]si totusi au loc in realitate simultan,pt ca gandeste-te cine genereaza realitatea
daca ar fi coincidente,realitatea nu ar mai exista
el-pentru mine punctul e ceva similar clipei, asa cum nu exista durata ca distanta intre doua clipe, nu exista nici distanta intre doua puncte, asa este au loc simultan, iar ele sunt ca un desen ce este scris pe corpul fatului, al bebelusului, al copilului
[Tu]actul unirii in realitate nu ar mai exista,actul unirii care face posibila extinderea realitatii
el-iar secretul ar putea fi cum sa redesenezi din nou o astfel de origine intreita, o a doua nastere
[Tu]similar...si nu ai senzatia uneori de efort,la ceva care este natural?
pai,de ce sa fie o a doua...daca deja este una?
el-ar fi nevoie de un cuvant deosebit, o mantra de exemplu, de o imagine perfecta, ca o icoana si de o senzatie totala...
[Tu]pai,intrebarea cheie este ce am zis...
pai,de ce sa fie o a doua...daca deja este una?"bate si ti se va deschide
el-aici intra in joc un mic-mare secret, redescoperit in filosofie si psihanaliza, faptul ca noi, oamenii, ceea ce stim despre noi, suntem fiinte de limbaj, contruite de cuvinte prin cuvinte, cu cuvinte...
[Tu]tu esti poarta catre cer...caci,de oriunde a pornit totul...in pragul tau s-a asternut...ridica-te,si totul se va reaseza in ordine
el-iar viata noastra e ca o foita ce pluteste peste viata necunoscuta a trupului viu, in cele din urma se va dizolva in totalitatea sa, iar a doua nastere este aceasta constientizare
asa e
[Tu]la dizolvare...eu vad mai mult o puritate ce este constientizata...caci noi ne programam niste roluri uitand sa tragem sforile
si apoi este ceva ca un vis,ce avem pretentia ca pe el sa-l programam sa traga sforile in locul nostru
el-si totusi, uite, de 11 ani incerc sa reintru in acest domeniu si nu am reusit si nici nu pare sa gasesc pe cineva care a reusit
[Tu]pe cineva?pai...ai incredere...de exemplu in acest moment?
el-da, sigur
[Tu]in acest moment,este cineva...tu esti viu si nu esti singur.
el-da
[Tu]tot timpul ceva/cineva te insoteste...cauti experiente?ele te cauta pe tine...
vezi unde esti,daca ai incredere...
el-dar apoi voi adormi iar constiinta mea se va dilua, nu voi putea pastra continuitatea, asa cum mi se parea sa fie posibil atunci...
tu iti amintesti visele? probabil stii cum e sa fi treaz in vis si cum e sa fi mai putin treaz
[Tu]continuitatea exista...cu sau fara cine te crezi tu in acest moment...ti-am zis:vezi unde esti,daca ai incredere
si simte respectul acela pt ca experientele te cauta pe tine
ma scuzi 10 minute
el-da, asa e
bine
[Tu]am revenit...
offf...ce chestie
nu ma invat odata minte!
in ultimul timp am avut tot felul de revelatii
...si tot nu ma invat minte,de ceea ce am inteles...
tu mai esti?
el-da
[Tu]oau cat este ceasul...e 4
el-exact
27-28-29 varstele revelatiilor, nu?
[Tu]ceea ce nu realizez clipa de clipa inca,este ca,de exemplu...toata seara cat am vorbit cu tine,eu vorbeam cu mine...si ceva s-a petrecut in aceste minute,care m-a luat prin surprindere sa realizez ca uit ca in orice moment imi vorbesc mie...orice impartasesc lumii,o fac mie de fapt.:)
el-da
[Tu]da,mai mult decat revelatii...adevarate experiente,mai degraba adevarate realitati
asta da,maturitate!
el-dar, nu poti fi decat in relatie cu cineva, nu poate fi un eu fara un tu, nu este nici eu si nici tu, doar relatia care ii defineste si formeaza...
[Tu]exact,si uneori uit asta
si relatia de care zici,puncul de devenire...mereu ma impinge de la spate,chiar daca stramb din nas ca un copil rasfatat.
ce chestie...cum ajungi sa apreciezi lucrurile din punctul din care esti...
el-si totusi, ce faci in general, cum te-ai format?
[Tu]nu inteleg...ce fac in general?sunt o persoana creativa,din cate/de cand ma stiu
el-arta?
[Tu]nu stiu daca-i arta,dar viata este arta,si eu am iubit dintotdeauna viata.
el-eu de exemplu am inceput cu desenul si judo, apoi matematica, medicina, religie, psihologie si filosofie
[Tu]pai la mine,orice mi-a venit,a fost din iubirea de care ti-am zis...totul a trecut,a revenit...numai iubirea nu.
el-da, eu am ajuns mai tarziu la iubire, poate nici acum, oricum mi se pare inca de neinteles...
[Tu]uite,de ceva timp mai scriu uneori pe niste bloguri pt a exprima iubirea si unele faze prin care trec...
iubire este alegere,o unica alegere...ti se pare de neinteles pt ca incerci sa iti situezi aceea alegere in timp.
el-da, ai dreptate
[Tu]oh,mai revad frica care a fost in acele minute in care am intrerupt conversatiia...
el-da?
[Tu]da,am un suflet genereos...caruia uneori nu-i recunosc generozitatea.
generos..
o calitate,care am situat-o undeva...si cum am zis cand aveam impresia ca iti vorbesc doar tie...nu readuc acel punct in mine.
el-incerc sa inteleg
[Tu]:)generozitatea este o calitate care ma defineste,iar uneori nu ma las definita
el-indefinibil e mai bine decat orice definitie, nu?
[Tu]da,de aceea frica
el-frica de?
[Tu]de necunoscut
care nu o cunosteam pana mai anul trecut
el-ai dreptate, e ceea ce ma inspaimanta si pe mine cel mai mult
[Tu]eu nu aveam aceasta,pana m-am intalnit pe mine anul acesta...
eram la o cafea cu un prieten...si am trait amandoi simultan o experienta
el-da, cam asa mi s-a intamplat si mie, se spune ca e ceva ce se poate petrece de obicei la 28 de ani
[Tu]nu stiam
el-nici eu nu stiam, am aflat dupa, Jung de exemplu
[Tu]da?si eu am citit un pic de jung,pana am ratacit cartea in calatoriile mele
am fost plecata 10 ani in mai multe tari
el-de fapt i s-a intamplat si lui la 28 de ani si asa si-a dat seama si el, vorbind apoi cu altii
[Tu]imi placea jung,am simtit un fel de blandete
aha,super
da,eu stiam ca este ceva in acesti ani,dar nu imi imagineam ceva asa de unic
el-sunt experientele limitelor, frontierelor, una dintre ele fiind cea dintre cunoscut si necunoscut
el spune ca abia la 28 de ani omul psihic ajunge in varful muntelui sau si poate arunca o privire in spate si in fata si sa vada totul
[Tu]pai,cea cu necunoscutul am avut ocazii nenumarate pana la anii acestia...si am fost mereu maestru...dar acum e ca si cum e o dublare a vastitatii perceptiei
el-exact
[Tu]iar cea cunoscutului,e mai densa...pana la familiaritate si inradacinare in realitate
el-sfatul sau concluzia mea era sa accepti doar sa accepti si sa respingi doar sa respingi
[Tu]eu am vazut ca orice experienta deschizatoare,este continua...
el-sa faci mereu ceea ce iti este frica...
[Tu]doar pt faptul in sine care este...da,simt respectul acela...e frumos,ca un nou univers in fata ochilor,ceva viu
:)simpatic...
pai da,dar eu nu prea cred de ce mi-ar fi frica
ca nu vad prezenta fricii in realitate
pt ca in realitate...eu vad numai un act al inradacinarii
el-aveam impresia ca traiam zeci de ani desi au fost trei, pentru ca nu repetam si nici nu ma repetam pe mine insumi...
interesant
[Tu]da...stiu
dar fara ajutorul continut de o abilitate,pare greu sa vezi ce repeti
el-eu vedeam totul ca o lupta intre lumina si intuneric
[Tu]da,nu esti singurul...am mai auzit persoane care vad asa
si am vazut si eu din cele spuse de ei
el-de aici dramatismul si pericolul si frica
[Tu]dramatismul...am mai vazut,si ma irita cand eram mai mica
el-abia dupa ce am meditat cate 10 zile cate 10 ore de 6 sau 7 ori am vazut sau cuprins lucrurile asa cum erau de fapt
[Tu]da...
banuiesc ca e un fel de imbratisare,acceptare si iubire necunoscuta noua,cei care ne vedem in fata unui zid
el-e ca o lume paralela, am putea spune a moleculelor, a celulelor, desi e doar un nume, care atunci cand se arata constiintei ia toate aceste dimensiuni arhetipale, mitologice, da, asa e, e o cuprindere a orice fara a putea fi cuprins de nimic
[Tu]pai fara a fi cuprins,caci suntem acelasi lucru...si apropiindu-ne,avem impresia ca ne departam
EL-da, chiar acesta e efectul, ceea ce poti vedea nu mai poti fi
[Tu]da,pt ca este puterea insusi
de aceea si acceptarea si iubirea
.........................................................................
inteleg...pot sa iau o parte din discutie si sa o trec pe blogul meu?
fara nume...
el-sigur
[Tu]ms:)
el-Te invit la Cluj cand vei avea timp, cunosti orasul?
[Tu]nu cunosc,dar am auzit ca e frumos
mersi de invitatie...esti dragut.
el-da, cu cei 100000 de studenti la 500000 de locuitori....
[Tu]:),aveam o prietena care facea facultatea la cluj
el-eu am inceput medicina in Bucuresti, am stat cam 5 ani
[Tu]aaa..eu sunt doar de 5 luni:))
el-sora mea a venit si ea si a ramas in Bucuresti si acum, deci esti in plin necunoscut
[Tu]da,cam asa...si pana in bucuresti am fost mereu in alte tari...doar ca am schimbat un necunoscut,pe altul:)
el-frumos, nu?
[Tu]mmda...pot sa-i zic frumos...
el-am stat 6 luni in Franta cu o bursa si m-am simtit mai acasa decat aici, la fel si in Spania
[Tu]da,e ceva atragator in strainatate...organizarea,de exemplu.
el-oamenii, limba, mi-am dat seama abia asa ca franceza e mult mai blanda si frumoasa decat romana
[Tu]franceza,mie mi se parea eleganta
in august pe cat esti nescut?
nascut
el-28
[Tu]eu pe 13
ok:)
fecioara?
el-da
cu balanta
[Tu]da,eu leu
el-dupa 30 de ani e mai puternic ascendentul decat zodia
[Tu]nu stiu ce ascendent sunt
tu ce esti?
stiu ca sunt maimuta si plop in alte zodiace
nu maimuta,ci caine
el-stii la ce ora te-ai nascut? eu sunt balanta , la 9 45 dimineata
[Tu]si eu tot dimineata,la rasaritul soarelui
el-si pin si bivol
[Tu]mai mult nu stiu...
el-in romania te-ai nascut?
[Tu]da
el-ar putea fi balanta sau scorpion
[Tu]nu stiu voi privii pe net
el-o vreme mi- a placut si am studiat astrologia
[Tu]si mie mi-a placut,dar am studiat in fuga
el-trebuie sa stii cat mai exact ora si coordonatele orasului
[Tu]coordonatele orasului...voi incerca.
el-si eu tot in fuga, asa e stilul
[Tu]ms:)
el-e 6
[Tu]ce,6?
el-ora acum
[Tu]da :))
el-eu am baut cafea seara si poate si de asta nu mi-e somn
[Tu]incerc sa termin de pus pe blog conversatia
si eu am terminat cafeaua pe la 17-18h
dar nu cafeaua e baiul
el-da
ai ceva special in privire
[Tu]da,asa este...am vazut si eu
e ceva,cu noi si noi laturi...e dragut
el-da
as vrea sa ne intalnim, se poate?
[Tu]:)
posibil
inteleg
nu stiu cum,cand...
el-te intereseaza congresul esotericfest din Timisoara? va fi intre 11-14 noiembrie,
[Tu]nu stiu...mi-ar place sa vin.nu am participat niciodata la vreo intrunire in domeniile care ma interesau.
el-cred ca voi tine o prezentare sau doua acolo, daca nu ai mai fost pana acum, ar pute fi o experienta deosebita
[Tu]eu deocamdata sunt impreuna cu copilul meu.poate pe aceea data va fi la tara...si voi putea participa
cred,ca poate fi ceva frumos.
el-merge la gradinita?
[Tu]a fost la tara...si zice ca nu ii place caci educatoarea tipa la copii
el-da, cam asa e, mai putin poate la gradinitele Waldorf
[Tu]nu cunosc,si nu cred ca imi permit inca,financiar, un sistem de educatie mai altfel
el-nici eu, doar ca am facut mai demult un curs la ei, atunci aveau subventie si era ca la stat, dar trebuia sa te inscri cu mult inainte
[Tu]si nu este doar una,am luat la rand toate gradinitele de la tara...si aceasi observatie.
ok,voi vedea pe net,parca imi suna cunoscut
el-da, este creatia lui Rudolf Steiner si a antropozofiei
[Tu]creatie,da,mereu iese ceva frumos din aceasta
el-da
[Tu]:)
el-e dimineata curand
[Tu]:)stiu,ma gandeam si eu la asta...dar,voiam de terminat discutia de pus pe blog:))
dimineata frumoasa
ma scuzi iar 10minute
el-sigur
[Tu]ok,am revenit
el-am citit putin pe blog
[Tu]:)
el-iubesti poezia?
ai compus?
[Tu]da,am pe blog cateva poezii compuse...
dar iubesc poeziile din acelasi motiv ca si viata
el-da
probabil ai vrea sa publici sau ai publicat deja
[Tu]nu am publicat...si nici nu simt inca ca imi vine sa vreau...nu stiu cat va mai dura,pana sa vreau ceva
el-ce iti doresti acum?
[Tu]taci!:))
nu ma pune fata in fata cu mine...
el-am inteles
[Tu]ca ma trec toti fiorii
glumesc
dar a fost brusc
esti dragut
el-dorinta e ceva foarte special, ceva infinit
e mereu o dorinta de infinit
[Tu]mdaaaa...uite,ca deja indrept privirea spre visare.
el-in psihanaliza e esential sa-ti urmezi dorinta, ea este cea care da si face sens si viata...
[Tu]da,tu o urmezi pe ea,ea te urmeaza pe tine...e dragalas.
el-este o dorinta profunda de a fi dorit, o dorinta de dorinta sau iubire de iubire...
[Tu]:)...iubire de iubire
el-este expresia unuia dintre cei mai buni profesori ai nostri de filosofie, Aurel Codoban
el prefera dorinta de dorinta
[Tu]da,si eu am mai auzit si am vazut-o si in experienta mea...si inca nu ma satur de ea.
el-dorinta dorita
iar unul din primii care a scris o carte despre ea e un alchimist Nicolas Flamel
[Tu]da ,melancolia plinatatii
el-unii spun ca mai traieste si azi cu sotia lui Perenelle
[Tu]alchimist?fain.:)
el-da, unul dintre putinii despre care se poate spune ca poate a gasit piatra filosofala
[Tu]oau...
el-de la el a plecat si viziunea filmului Harry Potter
[Tu]ma gandeam ieri ca poate lumea sufera o schimbare,pt ca sunt cativa care au gasit ceva
el-da, cred ca e ca un organism in crestere omenirea, iar acum trece prin pubertate si isi constientizeaza identitatea,
[Tu]:)dragut,luat in ansamblu
el-da, interesant e ca acesta e mesajul uneia dintre cele mai recente religii, bahai, inca din 1850
[Tu]nu cunosc
el-s-a format in Iran si a fost crunt persecutata, in 6 ani au fost ucisi 20000 de adepti pentru ca nu au vrut sa revina la islam
[Tu]hmmm....nu-mi place:(...nu imi place cand se fac aceste omoruri demonstrative.
el-da, nu exista media, nu s-a stiut nimic in afara
[Tu]:(ce chestie...sa omori un corp,in incercarea de a distruge ceva ce nu tine doar de corp...
el-un tanar de 25 de ani a vut revelatia, oricine il asculta se convertea, pana si Sahul, dupa 6 ani a fost executa de un pluton de 700, trebuia mutat din inchisoare in inchisoare, se converteau sefii inchisorii, a fost un mare martir
in islam au profetia despre Madi, revenirea Imamului, el a spus ca e trimisul si a facut multe profetii care s-au implinit, vorbea atunci de un stat global planetar
[Tu]uou...oare intotdeauna vor exista vremuri in care vor fi lucruri spuse prea mult pt urechiile unora?
el-a desfintat templul si autoritatea clerului si a asezat femeia la acelasi nivel cu barbatul, o reforma radicala pentru atunci, chiar si azi
[Tu]au dreptate unii care zic ca trebuie sa redevenim copii
chiar si azi...
eu ma duc sa dorm un pic...
ne vom revedea?
ca mi-a facut placere "intalnirea" aceasta cu discutie...
el-suntem oricum deja, mi-a placut foarte mult ce zicea Freud, copilul e parintele adultului, ... sigur, si eu simteam sa dorm...
[Tu]aaa...am zis si eu asta,fara sa fi stiut ca freud a zis-o...dar nimeni nu ma credea,doar cadeau pe ganduri....oamenii:)somn usor.
el-somn usor

duminică, 23 octombrie 2011

tie si mie

urmeaza drumul prieten,chiar daca neatentia mea pare o piatra in cale.
ne apropiem unul de altul...si strangerea aceasta de mana este cel mai frumos cuvant.
sentimentele tale sunt acolo pt ca sa-ti pot spune in fiecare zi cum te-am descoperit.
JEAN FRANCOIS MAURICE - Un Homme Et Une Femme

Asculta mai multe audio blues

iti dai seama cate imi spui...iubirea ne vorbeste!
de doua ori imi amintesc ca erau sa ma cuprinda sentimentele tale,inaintea ta.
a doua oara,zambeam smechereste,incetinind clipa de atentie si am prins tandretea pe pielea mea.
acest sentiment nu l-ai mai ascuns de vocea ta.
sunt o femeie ce-si cunoaste eternitatea.
...si ultima umbra a apus in somnu-i de infrumusetare.
tu imi soptesti numele si rugaciunea noastra imbratiseaza dimineata.


cand te-am vazut prima oara,ti-am auzit sufletul vorbindu-mi si anotimpurile se iubeau.
ma bucur de sentimentele mele...ele isi urmeaza drumul iubirii.
Acum vezi ca e adevarata dorinta mea,visul meu.
Eu asta am dorit asa de mult sa vad.
...e ca si chestia aia:imi cautam ochelarii si ei erau pe nasul meu.
orice as face...tot in acelasi loc ajung,acelasi drum il fac,acelasi nume il strig.
iubirea sufletelor,suflete din iubire...cand realizeaza ele!ah,ce dragute sunt cand se uita unele la altele...
mersi prieten drag,iti sarut zambetul de pe buze.

iubirea te face sa realizezi cat de generoase sunt inimile oamenilor;si sa vezi cum se realizeaza aceasta generozitate,chiar daca uneori mai dau definitii iubirii...
de ceva timp observ cu incantare ca vorbind despre orice,despre oameni...vad ca de fapt vorbesc despre mine.

sâmbătă, 22 octombrie 2011

Acelasi spatiu

Prieten drag, este in aceasta liniste...o mangaiere ce-mi urmareste zambetul.
Cum deschid fereastra dimineata,ca o adiere patrund sentimentele tale in sufletul meu.
O adiere jucausa,usoara si plina de dor ce ai pastrat-o o noapte intreaga in soaptele inimii.
Te rog... sa  punem in pasii nostri acel sentiment ce zboara pe aripile sufletului nostru.

Yanni - One Man's Dream

Asculta mai multe audio instrumentala

si o inima in dar de la un ingeras...rosie, plina de viata.noi suntem aici sa gustam din zambetul inimii, bucuria vietii.
Yanni - Until the Last Moment

Asculta mai multe audio instrumentala

Joaca

De ceva timp vad ceva,despre care nu prea eram sigura ce sa fac.
Am scris cateva cuvinte pe un site: http://www.youaregodalso.com/ro

"Respira pentru un moment si plaseaza-ti constienta pe un subiect care te intereseaza. daca doresti, poti scrie cateva cuvinte despre acest subiect aici:"
cine esti tu
"41. Esti Acasa cand esti in Bucurie.
Bucuria este energia de Acasa, unde apartii, a curgerii si a iubirii. Indiferent cum arata circumstantele in care esti, intoarce-te la Tine, alege bucuria ta, si simte-ti inima intorcandu-se acasa sa se odihneasca.

Daca vrei Acasa, imbratiseaza-ti viata, asa cum e. Aminteste-ti ca nu trebuie sa urasti ceva pentru al schimba. Alege sa vezi perfectiunea divina in circumstantele in care te afli, exact asa cum esti.

Respira, lasa-ti bucuria sa curga, vino acasa la Tine si atunci creeaza viata pe care o visezi."
cinci e numarul nasterii mele.
aceste cuvinte,le descoperisem si eu prin propria experienta.

cum sa fiu
"10. A cui permisiune astepti?
Nu exista nimeni care sa aiba mai multa autoritate in viata ta decat tine insuti. Nu parintii tai, nu prietenii, nu sotia, nici macar Dumnezeu.

Vei astepta si dori ca altcineva sa-ti sustina alegerea? Sau iti vei permite sa iti urmezi pasiunea acum? Creatorul Divin din tine poate fi eliberat numai cu permisiunea TA. Nimeni altcineva nu te trage inapoi."

cum sa fiu ce vad
"25. Ce ai alege daca ai fi totdeauna in siguranta?
Esti o Fiinta eterna, un inger ce creeaza o experienta umana. In cele din urma, nu exista nimic care sa te poata rani, pentru ca esti aici cu intentie si vei fii aici pana cand misiunea Sufletului tau va fi completa.

Respira in siguranta care te inconjoara, in protectia care ESTI tu. Permite-ti sa o simti, sa te umple, si permite-ti sa FII aceasta siguranta. Alege sa fii in siguranta.

Din acest loc de siguranta adevarata, esti liber sa alegi orice potential iti doresti. Ce-ti face inima sa cante?"

da(exact acelasi raspuns trait de mine)
"5. Spui Da Vietii?
Vrei cu adevarat sa fii aici?

Cand alegi Viata, Viata te alege pe tine. Cand faci alegerea constienta de a fii aici acum, in acest moment pe Pamant, aceasta alegere permite energiei Vietii sa curga liber cu tine, aducand o abundenta de noi potentiale.

Vrei sa simti, gusti, experimentezi si imbratisezi tot ceea ce viata iti adduce, nerespingand nimic?

Poti imbratisa durerea in inima la fel ca si bucuria?

Cand intelegi ca fiecare moment si fiecare experienta a fost aleasa de catre tine pentru darul pe care contine, cand alegi sa accepti si sa imbratisezi acel dar, esti bine pe calea de a deveni creatorul constient al vietii tale."

"Cand intelegi ca fiecare moment si fiecare experienta a fost aleasa de catre tine pentru darul pe care contine, cand alegi sa accepti si sa imbratisezi acel dar, esti bine pe calea de a deveni creatorul constient al vietii tale."

duminică, 16 octombrie 2011

Plimbare

Ma duc la tara cateva zile,insufletita de lucruri minunate.
...In aceasta insufletire vad oameni frumosi ce se bucura de viata lor.
Voi purta cu mine aceasta privire care o am asupra lor,si o voi face insotitoare alaturi de mine si copilul meu,in promenadele din natura mult iubita de la tara.
Va doresc o saptamana frumoasa.



si poze cu verisoara mea cea draguta.

p.s...mai scrisesem ceva in caiet,dar poate transcriu cand ma intorc.
<<>> VISE  FRUMOASE  - <<>>
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Trezire

Asta-mi mai trebuia!
Dupa ce am visat cateva clipe(ore) ca dormeam si ca imi priveam iar visele.
...dupa ce am vazut cum visul ma fura si eu nu am vrut.
M-am trezit brusc si simteam ca vreau ceva.
Oooo!...ce melodie frumoasa era la radio pe net, care il lasasem aprins in timp ce dormeam.
...si de la pat pana la calculator m-am topit de incantare pt rasaritul acesta minunat.
asta da,trezire!

IUBIRE VORBESTE -MI Muzica Gheorghe Iovu

Vezi mai multe video din muzica

Incredere si Libertate

 citeam un text si m-am oprit brusc la niste cuvinte,pt ca ceva in mine imi spunea ceva mai altfel decat cum ma simt eu.
"Nu este nimic mai groaznic si mai degradant  decat implinirea oricaror dorinte."
off,ce dragut...ce copii suntem!
as zice doar atat,dar mai bine las sa vad ce mai vine in mintea mea.
ma uit la mine si imi zic ce anume implica o dorinta.
vad dorinta,pe mine si Dumnezeu.
...si e frumos!
gata,am verificat.
pai,si atunci ce zice acel om ca poate fi groaznic?
indeplinirea!
abracadabra si hop,dorinta!
indeplinire a unei dorinte,este atunci cand pornesti din ceva plin insotit de Dumnezeu.
si aceasta insotire... da,este raiul pe pamant.
cand ma uit la cuvintele omului nu pot sa uit bucuria cand ni se implineste o dorinta,ceea ce in nici un caz nu poate fi groaznic...pt ca nu pornim de la premiza ca inainte de rai(bine) a fost iad(rau) si ca in sfarsit suntem salvati.
rostul binelui nu este de a ne salva de rau,ca un refugiu bine meritat...refugiu care, intr-un tarziu ne-ar plictisi.
rostul binelui este iubirea.
iubind este asa de frumos sa se implineasca dorintele.

...si sa schimb foaia mai altfel.
imi inchipui dorinta ca un recipient ce il umpli de iubire.
apoi vad ca dorinta,recipientul nu exista...ci doar iubirea.
de ce sa ma plictisesc,oare?ca m-am uitat prea mult la un recipient ca o nesatula,si m-am plictisit de propia insatietate?
aha!recipientul sunt eu si el era doar un motiv.
dorinta sunt eu.
ce doresc de la mine?
participare?
eu sunt conditia.
cum sa-mi masor dorinta cu ajutorul conditiei umane?
doar Dumnezeu poate da masura unui om.
vreau sa ma vad pe mine participand la masura care mi-o da Dumnezeu.
si atunci,ce este groaznic in implinirea dorintelor?
bucuria mea,zambetul unui om?
Dumnezeu se bucura si el impreuna cu mine...si acesta e cel mai frumos lucru care poate fi vazut,trait vreodata.
de ce sa-mi fie groaznic?
pt ca atunci cand Dumnezeu se bucura,mi-e frica ca nu voi mai putea vedea raul si sa ma feresc de el?

am vazut ca atunci cand discut cu oameni pe bloguri,oricum ar fi ei...ii simt ca nu le vine sa creada ca se bucura.
ii vad ca dupa ce se uita in palma mea dreapta ce bucurie am,cauta si in mana cealalta ascunsa la spate daca nu cumva tin ascuns ceva rau.
chestia ciudata e ca si dupa ce se conving ca tin amandoua palmele deschise si nimic groaznic nu s-a intamplat,cauta si dupa alte maini ascunse...ajungand la ale lor.
si apoi eu vad,vedem impreuna!
asta e smecheria.

daca nu imi e frica de rau,asta inseamna ca el nu exista?
 Nu...este doar incredere cum nu credeai ca poate sa existe vreodata.
oh,pe insula dorintei implinite nu imi mai este frica si ma plictisesc caci raul nu mai exista.
ha,ha...pana acum nu ma plictiseam caci ma jucam cu raul si frica fata de el?
sau...eu sunt un copil care se joaca pur si simplu cu bucuria de a vedea cum isi implineste dorinta?
si cum bucuria se extinde si ma intalnesc cu Dumnezeu...
ce poate fi mai minunat de atat!
sa vezi cum copilul creste...si zboara pe aripile unui zambet.
un zambet numit iubirea lui Dumnezeu.
Acum spune-mi, ar fi groaznic sau te-ai plictisi?
nu-i asa ca nu poti, sa nu fi sincer din adancul sufletului?!

fac doar un gest benevol ca ma aplec asupra acelor cuvinte ce sunt in textul omului...si doar ma joc cu bucuria mea.
...in rest am citesc cu placere ce scrie.
ce libertate fi aceea in care nu vezi ca sigura libertate existenta e aceea de a crede in Dumnezeu?
vrei mai mult,vrei pacaleli?
cea mai mare capcana a raului este sa iti fie frica de tine insuti.

vad ca am ales la intamplare sa citesc un text lung de pe blogul acelui om...dupa ce ma trezesc,citesc restul,caci prin citire rapida am vazut ca e super in continuare.
deci:),pun semn la aceasta pagina a cartii.
ramasesem la chestia cu fructul interzis si ma gandeam sa imi descopar visul si dormind.
caci asta e, de multe ori credem ca interzis inseamna ca nu mai ai voie sa descoperi.
...si de aceea ti se infatiseaza atractia aia.
mmm,atractia...bun semnal.

vineri, 14 octombrie 2011

Creatie si ordine

Nu imi dau seama cat de exact o voi spune,dar azi am avut o vedere asupra lucrurilor...pot sa-i zic deosebita.
Cam putin spus,deosebit,pt ca nu este vorba doar de ceea ce am vazut...
Toate aceste lucruri se petrec de cand ma stiu,dar de ceva ani,mecanismul lor devine mai clar.
Observ zile care se grupeaza pt a indeplinii ceva.
Dintr-un grup de zile apare altul,cu alte si alte sarcini incarcate de energie.
Ca o fructificare,ca o cascada pe mai multe nivele.
La fiecare grup de zile...sau mai bine zis grupari de energie,vad ca o impamantare,corporalizare.
Ca si cum ceva imposibil de vazut capata un invelis,si devine "real",existent,prezent,vizibil.
Dupa aceasta,intru intr-un fel de transa pt cateva minute...cum am patit azi dimineata.
Ca hipnotizata,am simtit o chemare sa privesc afara,vedeam tot ce ma inconjura intr-un fel nespus de frumos...fara sa pot gasi vreo explicatie pt aceasta schimbare brusca,nici macar nu puteam sa-mi acuz neatentia.
Aceasta transa nu parea nimic neobisnuit,dar era incarcata cu ceva...si chiar voiam sa vad ce,cu o anumita unda de umilinta in simtire.
Era ca si cum faceam un ritual de incheiere a unei munci,a unui ciclu.
Nu va spun ce s-a petrecut in aceea transa,pt ca sunt niste lucruri obisnuite,care multi dintre noi le traim fara sa ne dam seama...si deci, nu are mare relevanta decat in esenta lor.Pot sa recunosc cu deosebit respect ca intr-adevar e foarte frumos.
Cum am zis parea ca e un ritual,un ritual ce punea pecetea pe o infaptuire,dupa care am pasit prin urmatoarea treapta.Aceasta pecete,parea ca o sageata,ce nu o pot descrie ca dimensiune,ce plana si se intindea pe o anumita suprafata.
Apoi,de la amiaza pana noaptea tarziu...pur si simplu cream realitate si vedeam(cu privire mirata) cum lucrurile se miscau in acelasi ritm de creatie.
Cum vorbeam cu cineva pe un blog zilele trecute despre miscarea timpului...erau trei puncte ce uneau si adunau totul.
Orice clipa avea o vibratie vie ce dadea fiecarui om,fapta,gand,sentiment,etc aceeasi directie-aceea unire dintre cele trei puncte.
Nu este ceva nou ce spun acum,ceva inventat de mine...ci sunt oameni ce traiesc si ei aceasta.
De fiecare data cand am realizat acest gen de experienta am auzit apoi despre alti oameni,in cuvinte exacte, acelasi lucru.
Rezultate?
O ordine binecuvantata,in acest univers!
Cum se zice:
TOTUL este BINE pus la PUNCT.
Cea mai tare melodie cantata vreodata la saxofo - Cea mai tare melodie cantata vreodata la saxofon

Asculta mai multe audio diverse

love story - NANA MOUSKOURI

Asculta mai multe audio diverse
Love Story - ANDY WILLIAMS

Asculta mai multe audio diverse

joi, 13 octombrie 2011

floarea unui zambet,o raza ce nu poate fi uitata-n suflet...

frumos prieten,om...cat pot sa ma bucur cu tine!
nu mai intreb cine te-a facut,vazand asa de clar in sufletul meu.
nu mai intreb cum am ajuns sa ne tinem de mana,cand clipa ce va veni este aici deja si ne mangaie umerii.
nu mai intreb cum ne cunoastem,cand doua inimi danseaza.
nu mai intreb de recunoastere,caci habar nu aveam ca doi oameni pot face aceleasi lucruri,fara ca ei sa stie decat cand realitatea li se infatiseaza.
atatea vise au batut la usa realitatii,si doar unul intra si iese...cand ii este lui lumea mai draga.
multi oameni viseaza,si-si strang zgarciti visele intr-un coltisor.
dar ce frumoasa este aceasta libertate pe care fiecare si-o alege, cum il indruma visul.
si nu imi vine sa cred ca in trecere fiind,te-am privit de trei ori si apoi ai zis:hai impreuna,zana naravasa...nu te grabesti, nu?
cum puteam sa ma grabesc cand toata viata am avut rabdare cu mine sa imi ascult soaptele sufletului?...
de ce cu tine nu as fi facut-o,daca cu mine am avut rabdare atata timp?...
de cate ori as fi vrut sa te sarut,sa te ating...
dar...ufff,ce calatorie minunata poate avea o atingere inainte ca ea sa-si impleteasca plinatatea.
sau cat de minunat poate zbura un sarut de la apus,pana la rasarit...si inapoi,pana sa fie cuprins de buzele noastre.
privirea noastra...va continua.
...va continua sa cante,smecherule!
in ritmul acela de azi am auzit vocea cum isi ondula proprietatile fine chiar la urechea mea.
zici ca melodia a fost facuta doar pt ca vocea sa fie auzita intotdeauna de aproape.
ce curaj este vad acum,sa aduci in pasiunea ta un vis mai puternic decat orice realitate.
inca o data,iti spun ca este o incantare sa fim prieteni.
cand eram mica ziceam plina de energie...:stati ca va arat eu, am ceva mai mult decat noroc...ia uite,e prietenul meu!
e adevarat ca nu a fost copil, sa nu fie cucerit...
Michael Hoppe - ''The very best of Michael Hoppe'' , 2002 ''October''

Asculta mai multe audio instrumentala

pentru J.C.... doar niste cuvinte

Cuvinte,cuvinte...zici ca sunt.
Esti sigur ca doar atat?Eu am incredere de ceea ce pun in cuvintele mele...si as putea si mai plin,dar numai acompaniata...fara jumatati de masura.
si corpul meu zboara precum si cuvintele o fac,in armonie cu spiritul si sufletul meu.ce,ai vazut tu altceva "decat" atat, si nu stiu eu?
cineva imi zicea azi:am impresia ca tu esti una d'aia care vorbeste mult si nu face.
eu i-am zis ca nu imi este posibil sa vorbesc daca nu imi iau invatamintele din ce fac.
si acum iti zic tie C. drag,cuvintele mele le-as simtii fara viata,daca nu as trai si face in interiorul meu ceea ce exprim.
eu cand ascult vocea sau cuvintele unui om, in primul rand am incredere(ceea ce se traduce ca sunt deschisa) si apoi sunt in al noualea cer pornind pe firul vorbelor,atingerilor si unirii noastre...
si nu mi-e frica de senzatia de cadere pt ca stiu sa zbor si sa respect visele.
pt mine a trai inseamna sa zbor si sa imi vad visele realizandu-se.
fericirea mea este sa-mi vad cum imi cresc aripile odata cu visul si sa imbratisez iubirea.
si aripile mele vreau sa imbratiseze suflet ce ma cheama-nspre pamant,sa ne bucuram amandoi de pamantul racoros,si sa rad uimita de cateva firimituri de pamant ud ce au dorit sa imi mangaie aripile.
nu refuz nimic,caci am incredere,caci vad iubirea...si iubesc iubirea,cum nu poate fi nimic in acest univers!
sunt inca mica,cum am mai scris pe acest blog...si ma-ndragesc asa mica cum sunt,caci stiu ce cuprind in brate cand inima-mi vorbeste.
cine nu vrea s-auda...sa nu auda,decat zgomotul zborului meu cand iara plec in inaltimi.
...hai ca nu mai ies din priza,si se pare ca am facut iar o postare dintr-un comentariu.
dar cineva azi mi-a cerut ajutorul acesta, iata:"nu pot sa te ajut...invata-ma sa te ajut."
si la fiecare bataie de inima am primit o palma...se pare ca raul e cel care iese la inaintare sa ajute,pt ca oamenii iubesc sa isi complice viata.ajutorul e utilizat prin a complica,nu prin a simplifica.ceri un raspuns inimii,si apoi sa nu stii sa il asculti ca o solutie,ci ca o noua idee de complicare...e pervers,automutilare,cata lipsa de respect...mult prea mult chin in van.
crede-ma ca eu nu am intalnit niciodata suferiinta constructiva.cand descoperi omul si spiritul din tine,da!atunci,da...vezi cat de inutila si lipsita de valoare este suferinta.
cum poti sa iti gasesti bucuria cand vezi cum ideea suferintei salvatoare,acopera arta de a fi fericit?!
esti tu o fiinta completa incat sa zici ca ai super-puteri care te ajuta sa vezi prin norii suferiintei?
e ceva in tine care te mangaie cand lacrimile iti topesc sufletul de tristete?
asculti aceea mangaiere si te lasi cuprins,si realizezi ca tu nu apartii suferintei?
cat de secatuit poti fi in cateva minute de suferiinta,incat te simti ca o umbra,iar cateva minute de bucurie iti umple zilele ca niste comori care habar nu aveai ca existau.sa traiesti faptul ca habar nu aveai ca clipele, zilele si noptile te mangaie si iti vorbesc ce suflet frumos ai,nu sa iti urasti minute pretioase...doar pt ca te-ai impiedicat si ai cazut in nas.

si pt omul care am ajutat azi,i-am spus ca e usor sa gandesti rau si ca eu pot apasa pe un buton in mintea mea si o pornesc in rau fara ca el sa ma poata ajuta cu bine.dar nu imi place sa ma mint.
...asa e omul cand porneste cu capul inainte,isi uita inima in ceruri.
inima mea cand bate,aud si ecoul in pieptul celuilalt om,indiferent daca exista distanta.
dar omul in loc sa-si extinda vibratiile inimii sa faca o imbratisare larga,extinde laturile distantei pe mai multe planuri, sa fie cat mai mare prapastia in care cade.
si cum sa strabat eu distanta prin mangaierea mea din apropiere,in acelasi timp cu viteza distantei care se apropie de pieptul celuilalt?am incredere in om de ceea ce va alege,dar multi oameni vor fi mai constanti sa bata pasul pe loc pe marginea prapastiei.
ritmicitate si respect...e clar ca nu voi ceda niciodata de la aceastea,chiar daca pare ca o fac contra unui om...o fac din iubirea care exista in mine.
asa ca DRAG C.,si mie imi e dor de tine,dar fi atent ce iti doresti data viitoare si fi cu ochii pe constanta interioara, care niciodata nu minte.
doar niste cuvinte...chiar daca sunt ale mele ele cresc in mine si le aud soptit si in sufletul altor oameni...caci exista doar un suflet MAARE pe acest pamant,chiar daca e al meu,al altcuiva,al tau si al tuturor....hai sa nu ne mintim ca il rupem in bucati,doar pt ca asa ne-a invatat suferinta ca se poate.
cam multe cuvinte,nu?
ti-am mai spus ca jocul din cuvintele mele este pt a ma descoperii,ci nu pt a atrage pe cineva.
pt ca nu cunosc pe cine vreau,decat pe mine.
in fine..:)),e cineva care de ceva vreme ma starneste in larg...dar ii multumesc foarte mult pt tot,care stiu ca nu as fi putut zice niciodata ca e putin.
asa ca e inutil sa imi zica ca :cu placere,e pt putin...
inteleg ca unde-s doi,pare mai putin de facut.
dar pot sa aduc lauda la ceea ce este,si sa sarut si eu rasaritul.

Ecou

"Suna bine"
parca fiecare om are ceva in el care ii sopteste niste secrete.
aceasta e replica care o aud de pe buzele unui om cand intru in empatie cu el si ii spun cu sinceritate ce simt.
la auzul acestor cuvinte parca ma trezesc din adancimi si ma uit la om,ca si cum in el o perdea s-ar fi dat la o parte.
ceva care pe mine ma insoteste zi de zi, imi ghideaza pasul si dansez pe aceasta incantatoare melodie,pe altul il atinge doar prin puteri speciale ca si cum ar fi tras dintr-un tunel prin niste vibratii.
un ecou care nu patrunde decat prin chemarea lui din intregul ce il defineste.
omul nu sta sa priveasca ce ii este familiar,ce il atinge decat cateva clipe ce satisfac o mica reflexie de inteligenta.
si iar vad oameni la marginea prapastiei...care zboara in gol uitandu-se si asteptand la cei care-o vor umple.
habar nu au ca aceea prapastie nu este nimeni sa o umple,dar ei asteapta dansand in gol...
doar dincolo de prapastie un ecou rasuna,si...ei sunt chinuiti de dor.
...prea mult ii insoteste separarea ca un zid,de la care se intorc spre mine lacrimi statute.
"deseori zambetul celui care sufera e mai dureros decat lacrimile celor care plang."
cand o lacrima a apus,stelele vin sa-ti sopteasca dorul.

liniste jucausa

Apus cu pasari
Apus cu pasari
Vezi mai multe imagini din animale
razele apusului acopera apa.
in largul luminii se produce un fenomen extraordinar.
sufletul apei care oglindeste umbrele,parca se joaca pe razele soarelui si canta melodiile apusului.

miercuri, 12 octombrie 2011

atragator...


cum se poate,nu inteleg?!
adica...incerc sa inteleg.
vad oameni care incearca sa inventeze tertipuri,doar pt a nu se implica intr-o relatie.
si cum nu pot vedea ceva urat mai mult de cateva secunde si incercarile acestea, mi se par frumoase.
vad oameni care aduna sentimente minunate,doar-doar ca ele sa depaseasca dorinta de a fi intr-o relatie.
e asa de atragator...

nu sunt eu mai deosebita decat ei.
...pt mine o relatie a fost intotdeauna binecuvantare.
...plina,indiferent care ii erau locuitorii.

ma gandeam ieri noapte inainte de culcare la sentimentele acestor oameni...
ma gandeam la ideea de a-ti insela partenerul.
vedeam cum informatiile adunate de la diversi oameni se dau la o parte pt o idee clara.
cand iubesti o femeie,cum poti zice acelei femei ca nu vei iubi o alta decat pe ea?
 psihologic,aceasta afirmatie va prinde radacini catastrofice in mintea ta...
hai sa nu folosesc cuvantul catastrofa,pt ca nu este cazul...dar sa te dai peste cap in halul acesta,ma-ndoiesc.
femeia, o idee in mintea ta care poti sa o dai la o parte in numele iubirii.
am auzit oameni zicand ca nu pot iubi doua femei in acelas timp.
ei zic ca doar pt una pot avea iubire.
ai doua femei in fata ta,si tu afirmi ca doar una.
aceea una pe care zici tu ca o iubesti...
nu o iubesti daca nu o poti iubi si pe a doua.
iubirea nu are un cronometru sa iti numere clipele feminine,nu are nimic sa iti orienteze selectiile de personalitate.
singurul limbaj al iubirii este iubirea.
daca vezi ca ceva in tine vorbeste despre personalitatea unei femei este tot personalitatea ta.
lucrurile din tine nu se vor da peste cap,nu isi vor schimba firescul doar pt ca tu doresti una pe acest pamant.
...sau vrei o reprezentanta a femeii.
cum poate iubirea sa dea femeia cu numarul cutarica,cat timp ea nu iti poate da decat iubire fara numar de afis.
daca iti este dat sa iubesti doar o femeie,ai fi gol pana cand iubirea ti-ar da acel numar.
iubirea nu ti-ar mai da iubire,ci doar un numar.
cum e posibil sa o iei de la capat si sa iubesti iar?
pt ca iubirea se daruieste pe siesi,indiferent daca tu ai inventat un numar sau nu.

cineva,in urma cu doua luni imi forta creierele zicandu-mi:hai...cauta in tine si spune-mi ce fel de barbat ai visat/iti doresti sa ai.
mai,nu am putut scoate nimic,caci nici macar rugamintea mea de-a lungul anilor nu a putut scoate nimic.
tot ce am gasit e libertatea.
cineva imi zicea ieri la telefon:eu te iubesc,m-am indragostit de tine si pe tine nu te intereseaza...tu razi.
dintr-o data mi-a iesit o voce pe buze,de care imi era atat de dor...si am stat cuminte in coltisorul meu privind-o cu zambetul in privire.
-tu ai iubire in tine acum,zici ca sentimentele tale sunt pt mine.
-...dar gandeste-te cum pot fi ele pt mine,daca eu nu am pus ceva in ele?
nu a mai fost nevoie sa ii spun omului ca sentimentele lui contin iubire ce se gaseste in amandoi,caci a vazut si el.
altcineva imi spunea acum doua zile:"Clarisa,am intalnit o femeie cu care ma simt bine."
"bizar,avusesem impresia ca iti spusesem deja."
nu i-am mai spus ca sufletul sau imi comunicase deja libertatea,si ca eu m-am simtit minunat in intalnirea sufletelor noastre...

acum...sa vad ca eu ma indragostesc.
ca cineva ma insoteste,la fel cum insotesc eu iubirea din mine.
...sa vad alaturi de el ca in mine nu este o alta lume,decat cea a iubirii.

marți, 11 octombrie 2011

valoare

modalitati ca tu sa nu fi tu,sunt multe...
cum accesezi aceste modalitati?
iei mainile de la urechi si asculti.
auzi o multime de voci care iti vor spune o poveste.
aceeasi poveste pe buzele tuturor:Preferinta.
Preferinta este un personaj de poveste ,pt care muritori de rand si-ar da viata.
am intrebat oameni,sa imi spuna si mie cine a inventat acest personaj.
oamenii s-au batut cu pumnii in piept, ca iubirea este.
iubirea este bagata iar la mijloc.
de ce?
pt ca preferinta sa poata avea dreptul de a ocupa primul loc ca importanță.
asa preferinta capata statut de personaj deoarece i se acorda o valoare.
fiind un personaj,nu mai poti zice ca in mintea unui om este doar ceva relativ.
acestui personaj i se da o imagine,prin imbracarea lui cu o haina personalizata in functie de...n judecati si filing-uri.
cum ajungi tu sa nu mai fi tu?
imbratisezi preferinta dupa ce a fost aruncata in noroi si terfelita de prea pretentiosii muritori.
nu noroiul altora te deranjeaza pe tine acum,pt ca tu esti un om generos.
ci doar ce altii nu au putut sa faca.
acum ai vrea sa-ti pui din nou mainile la urechi pt ca preferi sa fi tu.
...dar in loc de mainile tale,cineva iti acopera cu mainile sale auzul.
atunci auzi pt prima oara in viata ta!
fiecare particica din tine e atinsa de acele maini,ca si cum ele ar fi suflet...
...
...
Intoarce-te - ...  In lumea romantica   
   
  Asculta  mai multe  audio   traditionala





luni, 10 octombrie 2011

o alta discutie si... cate ceva,altceva

dupa o discutie sarmanta pe mess cu un amic ce il cunosteam mai de demult...ne bucuram ca ne regasisem ca si cum nu ne-am fi pierdut...
...a rasarit o discutie cu altcineva,care iesise la o plimbarica virtuala,tocmai buna pt somn.
...: noapte buna
clari13134: si tie,eu ma mai uit la un filmulet
....................................(mai tarziu)
...: buna mai esti?
clari13134: da,tu ce faci?
...: nu ma ia somnul
clari13134: nu mai am nici o tigare si magazinul nu e deschis.
...: nasol
...: vin sa ti aduc
clari13134: nici pe mine,cu toate ca ar trebui sa adorm
clari13134: glumesti?
...: eu mam trezit si fumez o tigare
clari13134: chiar vi?
clari13134: asa tarziu?
...: daca imi zici unde vin
clari13134: pai,ne cunoastem?
...: nu cred
...: nu
...: dar putem sa o facem
clari13134: pai,si cum ne intalnim asa?
...: asa
...: e problema?
clari13134: nu stiu..
clari13134: poate ar fi...
...: hai sa ne cunoastem
clari13134: cum esti tu?
clari13134: de ce nu poti dormi?
...: brunet inalt 173 slabut
...: am dormit azi pe zi
clari13134: esti mai scund decat mine,si eu sunt slabuta
...: u cum arati?
clari13134: draguta,175-57kg
...: nu iti iei tocuri si e ok
clari13134: ce varsta ai,caci in poza vad ca ai un copil,o fetita?
...: e sora mea am 29
...: u?
...: ce varsta ai?
clari13134: ce mica e sora ta,pare draguta
clari13134: eu tot 29
...: da are 7
...: dami o poza
...: sau pune una
...: esti maritata?
clari13134: divortata
...: da ?
...: si eu de 5 ani
clari13134: eu de patru ani
...: si acum?
...: solo?
clari13134: nu prea solo,cunosc cativa oameni...dar inca nu-s indragostita
...: cativa?
...: cativa??
clari13134: oameni
clari13134: da
clari13134: ce?
...: dar cum cativa
...: nu tiajunge unul?
...: unul si bun
clari13134: cum incerci tu acum sa ma cunosti
...: da dc e cv rau?
clari13134: dar nu sunt indragostita de tine
...: nu face nimic
...: nici eu de tn
clari13134: cunosc cativa oameni care incearca sa ma cunoasca cum faci tu acum,dar nu sunt indragostita de nimeni...
clari13134: acum intelegi?
...: aaa spune asa
...: si vine cv sati aduca tigari?
clari13134: pai,asa spusesem
...: si vine cv sati aduca tigari?
...: daca nu ma abonez eu
clari13134: de ce sa vina,nu am invitat pe nimeni
...: pai ma inviti pe mn?
clari13134: la ce te abonezi?
...: la a face pe curierul
...: pt tn
clari13134: mai degraba ma abonez eu sa imi aduci tigari
...: si asa
...: zimi unde
clari13134: hai las-o...
...: de unde esti?
clari13134: din valcea...tu ti minte de unde ai avut adresa mea de email?
...: de pe vreun site
...: singur.ro?
...: cred
...: am furat o de acolo
...: oricum faceam cv timp pana la tn
...: vre 2 h
clari13134: locuiesc in bucuresti,si tu la fel
clari13134: sau ploiesti
...: te inseli
clari13134: pitesti
...: pitesti
...: ai vz ca essti fata desteapta
clari13134: nu prea stiu,ca tu ai furat adresa mea de mess,fara ca sa te caut
...: stiam asta ca voi valcencele sunteti asa
clari13134: aha,si cauti fete destepte?sunt dragalase,nu?
...: da
clari13134: fete care au pofta de o tigare inainte de culcare?
...: la fel cabaietii din pitesti
clari13134: da
...: da
...: iimi pui o poza?
clari13134: de ce te-ai bagat in seama cu mine?
clari13134: nu dau poza
clari13134: ce cauti tu?
...: pune la avatar
clari13134: lasa...
...: ce cauti si u
...: doar ca pe dos
clari13134: cum adica?
...: deci......................
...: mai vb?
clari13134: nu
...: ok
...: te pup
...: nb
clari13134: pa,te pup
clari13134: si tie

sunt doua chestii in acest text cu care am ras...uf
si sunt si doua informatii valoroase pt mine.
voi gasiti in text ceva de ras?
una nu ma abtin sa zic:
...: ce cauti si u
...: doar ca pe dos
si eu saraca de mine care ma gandeam si visam la ce caut eu...in aceea secunda cand, imediat a zis:...pe dos.
vai! de ce mi-a intors imaginea pe dos,caci incepuse sa imi placa...
de ce radeam?
suferisem cumva un soc?
nu cred ca era chiar un soc....
inca mai radeam cand m-am dus pe facebook si am vazut cum zicea un prieten pe facebook:
"Femeile si barbatii nu sunt doua tabere adverse, ci doua componente ale aceluiasi intreg."
e clar,nu mai scap.

ba da...
m-a scapat un verisor gasit pe facebook,despre care habar nu aveam ca scrie poeme.
mult imi place ce scrie in poemele lui.
pun si aici unul ce imi place mie acum.

De ce?

De ce as vrea
Sa te doresc.
Sa-ting ceva,
Sa ma ranesc.
Sa uit de tot
Si sa iubesc.
De ce as vrea
Sa te-ntalnesc.

sau...
De ce sa pierzi, sa nu mai sti
Un zambet dintr-o joaca de copii.
De ce sa uiti sa mai visezi
La ingeri tristi cu ochii verzi.
De ce sa plangi si sa nu crezi
In tot cei bun, sa realizezi,
Ca totu-i scrum.

Enya - Paint the Sky with Stars

evenimente care nu-si gasesc ecou...

timpul trece asa de iute in ultimul "timp".
stiti multi senzatia aia:trece pe langa mine.
chestia e ca eu am senzatia ca sunt si pe alte planuri decat in cel al timpului.
...si nu ma deranjeaza rapiditatea lui.
doar ca...sunt si evenimente care dispar,ca si cum singurul loc al lor le este in memorie(care mie imi e cam scurta si de moment).
evenimente care daca le aman,si ma uit inapoi sa le vad de unde le-am lasat,nu le mai gasesc.
evenimente independente ca niste fiinte vii.
stiu ca pare ciudat in modul abstract la care gandesc...
si...nu prea am curajul sa spun acum ca,lucrurile au trainicie atat cat le dau eu.
ar fi culmea ca independenta unui lucru sa aiba de suferit in urma daruirii sau nedaruirii mele.
pot sa apreciez independenta unui lucru in mod placut,fiind constienta de apropierea mea de el.
am vazut un om in urma cu o saptamana care nu pare a fi constient de frumusetea sa.
dar daca ma gandesc la frumusetea mea mea...imi vine sa rad.
ma uitam aiurita la el,si vedeam cum imi cad barajele,incercarile una cate una.
apele din urma barajelor nu au navalit ca nebunele,ci zici ca le pusesem cu incetinitorul.
erau aceleasi...mari,mici,cu mii de luminite stralucitoare in ele,etc...
azi imi vorbea la telefon si eu am schitat o mica neancredere despre un fapt pe care el il initia,o neancredere care o luasem de aiurea,de niciunde.
omul a inceput verbalizarea...si era atat de frumos!
bine ca nu imi vedea zambetul si burta care risca sa se plieze de ras,prin telefon.
nu stiu...modul acesta de manifestare naturala a corectitudinii!
asa mi-am zis sa fiu de bun simt...si sa cred ca zambetul meu e de bun augur.
pfff,iar eu sunt bine mersi.
...nu ca nu m-as distra,caci si copilul se simte placut responsabil,de tesatura armonioasa a jocului in care se implica,fara a se prinde in ea.


na! ca cineva imi spune acum intr-un comentariu pe blogul sau, ca:"...la parametrii iniţiali integrând viteza actuală. altă faţetă a iubirii."
omul nu stie ca eu scriu aici despre viteza,si nici altii la care am mai pus comentarii in ora cand se formula aceasta postare.
...dar de la toti am luat raspunsul.
cum am ajuns la ei?
la prima vedere am dat click pe subiectele lor,fara sa ma uit,fara sa aleg.
unul dintre ei mi-a spus:joc liber.
si aceasta libertate...
vad atatea in ea!
vad si implinirea-atat de fina la atingere.
sa cunosc atata maiestrie in finetea aceasta...

duminică, 9 octombrie 2011

interesant mod de a cuceri universul...


Infinitul - Călătoria Supremă from astrologie tara on Vimeo.
inca nu am vazut video pana la capat...
"A aparut din nou aceea voce fara sunet a propriilor mele ganduri.
Mi-a zis:"Nu te poti apropia mai mult,asa cum nici ochii nu se pot apropia mai mult de nas.
Cand te apropii se indeparteaza pentru simplul motiv ca sunteti una.
Nu sunteti separati.El este tu.Asa ca, evident, se muta cu tine
Tu deja esti ceea ce incerci sa fii. Dizolvati in unitate.
Experimenteaza pur si simplu."
Asa am si facut.Apoi mi-a aparut un alt gand:
Oare si eu arat asa de frumos cum arata el?
Evident ca intuitiv stiam deja raspunsul.
Constientizarea propriei mele frumuseti nu avea aceea nuanta de mandrie care apare pe pamant.
Era o senzatie de...sigur ca da.
Este tot atat de frumos.
Cum am putut vedea ceva urat pana acum?
In oricine...in orice...
si,mai mult decat atat...in mine?"

nu-i din registrul amintirii....caci mai e viu si spune.

ah,mi-am amintit ceva despre cineva!
vai,saraca de mine...omul acela, incearca sa ma pacaleasca...:))
mai,abia acum m-am prins....naiva de mine.
...toate chestiile acelea pareau atat de reale si frumoase ca un vis...offf(licoare lui Bachus,ce ma supar pe tine:),si eu care ma uitam doar la fapte!
inteleg,unde vrea omul acela sa ajung...ajungem.

vedeam cum vin "din patru zari"...cuvinte,faze,pauze...tot, ce mai!
brusc,mi s-au derulat in fata ochiilor toate clipele si tot ce stiu despre acest om.
un flash,doar pt ca mi-am reamintit un simplu sarut...insistand asupra imaginii.
daca el nu ar fi scos sarutul acela din suflet...
asta e invatare de minte...caci ne jucam cu focul, inimile noastre sincere.
 ...cum mi-a zis un drag si bun prieten:"avem doar cai diferite,restul....".

om scump, sper sa citesti si tu...ti-am promis increderea de prima oara de cand ne-am vazut,...dar ma scuz ca uneori mai vreau sa si inteleg.:))
am promis atunci, pt ca sunt sigura de ceea ce am vazut...si ma cunosc un pic.
oricum,mersi ca mi-ai cerut inca o data sa promit.
acum pot sa zic :)....ca sunt de acord.
poti sa continui cum vrei...
...da,am uitat sa iti spun ca a doua oara cand te-am vazut, am gustat pe furis ce pui in sarutul tau.
...asa ca,in seara lui Bachus... ai fost un dragut,si tu...si ceilalti oamenii pe care i-am cunoscut.

Natura... suflet frumos


mai, ce pulsatii de bucurie de fiecare data cand ne intalnim...drag prieten!
imi vine sa rad privindu-ma asa pe mine.
si da, e un ras frumos,imi place...
ca tine, frumos prieten.
de fapt astea au fost primele cuvinte zise...
frumos prieten!
fiecare clipa este intalnire...impletire intre miracol si geniul frumusetii sufletesti...ma bucur de aceasta prezenta.
...un pom mare cu crengi pline de frunze ce se bucura in felul lor de armonia traiului.
si pomul...ce dar minunat!
cum ploaia ii uda trunchiul si radacinile.
si pamantul...
oau, ce se iubesc acestea intre ele...inteleg...act al iubirii.
e adevarat ca Dumnezeu a creat totul din iubire.

a,dar parca mai scrisesem recent ceva asemanator intr-un sens...pe blogul sufletinchis,si un pic pe blogul iubirea mea.
nu degeaba imi spusese cineva sa unesc cele trei bloguri...

invitatie...

sa indraznesti sa inviti un om sa vorbeasca cu tine ca si cum ar vorbi cu el insusi,tu fiind prieten in acel moment cu tine insuti.

si...un video:)


si,privind viitorul cu alti ochi...

d-aia nu am eu bani,sa nu ajung acolo ca si client...caci pt o secunda am uitat ca nu am bani,si am exclamat:vreau si eu!
...zic eu,dar mi-am observat linistea ani de-a randul si m-am bucurat de ea.
mi-a fost indeajuns aceea perioada,si am trecut la experimentarea impreuna cu alte persoane...vrand-nevrand.

si apropo de coincidentele despre care am mai facut referire...
cand am postat si ultimul video gasit pe net...vad reclama de la google:
"supa de varza la capsule"
serios!

...sau o idee de ultima ora inainte de culcare...
cum ar fi sa spui cuiva te iubesc,si sa ai impresia neasteptata(la inceput) ca iti spui tie aceste cuvinte?
aceasta sa fie aceea iubire de care vorbesc unii: iubire-doi intr-unul?
se pare ca mi se mai intampla uneori cand sacai o idee,sa ies mai greu din "priza".

relax!...o alta discutie.

clari13134: Buna seara
iulia stoichit: bună!
clari13134: sunt clarisa de pe blogul iubiresifrumusete
clari13134: si cred ca prin intermediul blogurilor am ajuns sa am adresa ta de email
clari13134: dar nu am vorbit inca pe mess
clari13134: esti libera?
iulia stoichit: da, din câte ştiu eu
clari13134: nu mai stiu sigur care era blogul tau,dar tin minte ca imi placea istetimea ta.
clari13134:
clari13134: e bine ca le sti
iulia stoichit: inteligenţa e supraestimată şi am grijă mereu să mi-o supraestimez sau să mă laud cu ea
iulia stoichit: exagerez mult
iulia stoichit: şi fără rost
clari13134: esti sigura ca fara rost?
clari13134: sau cine nu-i gaseste rostul?mie imi placea ca te jucai cu propria inteligenta.
iulia stoichit: oarecum faptul că ştiu că-mi place să mi se acorde atenţie a devenit fără rost
iulia stoichit: e şi acesta un mod de a atrage atenţia
clari13134: iti place sa iti acorzi tie atentie,si asta mie imi place la un om...caci asa are mai multe posibilitati in vedere.
iulia stoichit: aşa cum unei maimuţe îi atrage atenţia ceva ce străluceşte
iulia stoichit: în limbajul altora poate ajunge să se numească egocentrism ceea ce fac eu
clari13134: e clar,atunci ceva in tine straluceste si tu vezi cel mai bine asta...si mai stai la slefuit....
clari13134: egocentrismul este o forma de inchistare,eu am vazut mai degraba la tine deschidere fata de oamenii ce se invarteau pe blogul tau
clari13134: am vazut armoniere si o anumita arta a emotiilor si limbajului
iulia stoichit: egocentrism la mine în cap sună cumva că am impresia că sunt în discuţii chiar când nu sunt
clari13134: eh,poate esti dar dintr-o alta pereche de ochii.
clari13134: sau pe un alt nivel,s-o spun mai clar.
iulia stoichit: gen se discută despre mine chiar când nu se face asta
iulia stoichit: deşi cred că e mai mult paranoia decât egocentrism
clari13134: da,cunosc foarte bine
clari13134: nu este paranoia,si nu ai de ce sa iti faci griji...este doar deschiderea unei vederi asupra unei noi forme de simtire.
iulia stoichit: îmi fac mai multe griji când sunt înconjurată de oameni care îşi fac griji
clari13134: eu traiesc asta din ce in ce mai des si comunic cu oameni fara a ne baga la mijloc personalitatea,persoanele,ci doar trairile...si asta ne ajuta.
clari13134: te cred
iulia stoichit: preiau prea mult emoţiile altora
clari13134: dar grijile acestea contin informatii care tu ai dorit sa le ai
clari13134: emotiile ce se gasesc in tine nu sunt ale altcuiva
iulia stoichit: ba eu cred că e posibil
clari13134: e posibil sa crezi aceasta,doar daca consideri ca corpul tau,tu esti un recipient
clari13134: recipient restrans ca stocare
clari13134: si de aceea uneori te poti simti inconfortabil
clari13134: poti sa te gandesti ca la un transfer de emotii,sentimente,etc,...sau ca o unire...
iulia stoichit: nu prea mă consider un recipient, sinceră să fiu, dar tot simt emoţiile altora prea bine
clari13134: foarte bine ca le simti emotile,si plus ca am vazut cat de creativa esti,cum te joci cu elementele care sunt in tine
clari13134: ...gandeste-te la oamenii care cred ca nu pot face asta,cum isi inchid acele laturi,si apoi sufera de dor.
clari13134: tu doar simti cat de bogata esti,fara a te pune in comparatie cu altii ca o fapta teoritica...ci tu ajungi la ei,cum o faci spre tine insati.
iulia stoichit: la cât mă plâng că inteligenţa şi sclipirea aia matematică aproape, ar fi trebuit să mi se ia darul până acum
iulia stoichit: la cât mă plâng că nu aduce fericirea
iulia stoichit: am uitat pe drum ce era mai important
iulia stoichit: se mai întâmplă
clari13134: nu ai uitat pe drum nimic,ci doar clipa e ceea ce o chemi prin "plangerea" ta.
clari13134: inchipuie-ti ca este o iulia mult mai desavarsita,in tine...si ca ei ii adresezi plangerea ta.
clari13134: aceea iulia e fericirea ta,si iti dorest in sfarsit sa o cunosti,sa te apropii de ea,sa o atingi si sa vezi ca e reala.
iulia stoichit: nu ştiu cum se ajunge la ea
clari13134: prin tine,simte-te,traieste-te,lasa-te traita...in jurul tau ai ajutoare,caci si ceilalti cauta acelasi lucru.
clari13134: ea nu este departe,nu ai un anumit punct la care TREBUIE sa ajungi,pt ca voi nu sunteti separate,ci una si aceeasi...e clar
iulia stoichit: înseamnă că nu-mi privesc alter-ego-ul cum trebuie
clari13134: faptul ca te vezi separata de un om de langa tine,de exemplu de mine...poti la fel sa crezi si despre aceea iulia
clari13134: pai nu stiu cum trebuie,dar cred ca tu ai iubire pt. tine si pare ca iti e mai usor decat le e altora,sa ti-o daruiesti.
clari13134: cealalta iulia pe care am adus-o in discutie,este de fapt iubire
iulia stoichit: separată sau nu...
clari13134: nu ai cum sa fi separata daca tu preiei acele calitati ale ei
clari13134: chiar daca o faci treptat uneori...
iulia stoichit: interesant cum alţii văd în mine iubirea pe care eu n-o văd!
iulia stoichit: eu mă văd doar cu mulţi draci
iulia stoichit: încăpăţânată
iulia stoichit: şi cât mai autosuficientă
clari13134: acestea sunt denumiri pe care tu insati le dai actiunilor tale sufletesti pt a te tachina singura.tachinarea asta se face cand ai increderea in tine,insa punandu-ti posibilitatea ca neancrederea poate trece in vizita dintr-un moment in altul.
clari13134: uite senzatia care o am acum,sa fiu sincera:am impresia ca tu cunosti deja cuvintele mele inainte ca eu sa le formulez...ca si cum in tine nu exista intrebari, ci doar raspunsuri.ca si cum eu te privesc cum tu dai click pe acele raspunsuri.
iulia stoichit: te rog să mă ierţi, dar fanii m-au cerut la telefon
clari13134: ok
clari13134: am vb si eu cu altcineva,mai pe scurt
iulia stoichit: sincer, nu mă simt plină de răspunsuri
iulia stoichit: sau oricum, nu trezite toate
clari13134: na, ca acum m-a sunat pe mine cineva,o amica
clari13134: ...dar a zis ca revine peste zece minute,caci i s-a facut foame.
clari13134: raspunsurile pot sa iti para netrezite,sau sa consideri ca de fiecare data TREBUIE sa le trezesti in tine...pt ca multi oameni ne refuzam libertatea fanteziei creatoare.
clari13134: si asa incercam sa scapam ieftin,in rutina
iulia stoichit: oamenii se pricep de minune să fie monotoni
iulia stoichit: şi plafonaţi
clari13134: pai da,caci le e mai usor...dar apoi se trezesc conflictele in ei...cu cei ce sunt cu adevarat si au incercat sa dea la o parte.
iulia stoichit: riscurile meseriei!
iulia stoichit: se mai întâmplă
clari13134:
clari13134: da,esti o persoana intelegatoare
clari13134: dar oare ce ne aduce rutina?cred ca de fapt noi cautam liniste,serenitate.
iulia stoichit: o căutăm pe unde nu trebuie atunci
iulia stoichit: curios!
clari13134: nu unde,ci nu stim cum...
iulia stoichit: şi ei despre noi cred că au aceeaşi impresie ca noi despre ei
clari13134: da clar
clari13134: ei se vad pe ei privindu-te pe tine
clari13134: si de aici vin grijile lor,aceleasi griji pe care tu ai zis ca ajungi si tu sa le ai
iulia stoichit: da, dar eu gândesc complex
iulia stoichit: şi nu mi-e frică de ce aş putea găsi
clari13134: asta e super
iulia stoichit: şi dacă da, trece
iulia stoichit: nu cred că am spus nici măcar pe blog că nu-mi mai e frică de nimic
clari13134: ce ai putea gasi,mai altfel decat e si in tine?
iulia stoichit: dar ei se opresc la un moment dat din gânditul acesta asiduu
clari13134: da...stiu
clari13134:
iulia stoichit: pentru că le e frică, bănuiesc
clari13134: da, gandirea este o abilitate tocmai buna contra fricii...dar daca sirul gandurilor te iau de langa tine,risti ca gandurile sa se molipseasca cu frica aceea...si apoi chiar crezand ca nu este ceva trecator.
clari13134: esti sigura ca in tine se efectueaza doar gandirea?poate ti s-a spus ca gandesti prea mult,ca calculezi...crezi ca mai e si altceva,in acel moment?
iulia stoichit: posibil
iulia stoichit: poate simţire pervertită, cum îmi place mie să-i spun
clari13134: pai...ai spus de complexitate,nereferindu-te la gandire.
clari13134: doar la gandire
clari13134: eu vorbeam cum privesti tu in interiorultau si tu ai afirmat ca gandesti complex...eu spuneam de complexitatea care o vezi in tine,nu doar gandirea care bineanteles apare in prim plan.
clari13134: simtirea lucreaza impreuna cu gandurile,de fapt e o echilibrare intre ele...ca munca in echipa.
clari13134: si banuiesc ca poti vedea fiecare membru al echipei iulia,ca niste aptitudini,resurse
iulia stoichit: se ceartă cam des membrii echipei ăsteia
clari13134:
clari13134: te cer pe tine,ca liderul lor...nu crezi?
clari13134: te vor participanta,la bucuria lor de a exista in completul iulia.
iulia stoichit: nu-mi place rolul de lider pentru că nu mă consider în măsură să fiu un exemplu demn de urmat
clari13134: atunci artista lor
clari13134: cum vrei tu
clari13134: schimb de experienta...nu privii exact ca un exemplu sau o copie.
iulia stoichit: păi de obicei, cam asta se întâmplă
clari13134: o comunicare cu tine insati...prin iubirea care este ca mijlocitor pt aceasta.
iulia stoichit: ridici cuiva o statuie pentru ceea ce crezi tu că ai găsit la el că îţi place şi la un moment dat cade statuia, că deh, îl dezamăgeşti, cel căruia i s-a ridicat statuia
clari13134: dezamagirea exista,numai daca te astepti apoi ca statuia sa se puna in cap pt tine...uitand ca prin ea sufla acelasi viu ca si prin tine.
clari13134: este un om care mi-a zis azi,cand sunt cu tine parca as lua o gura de oxigen proaspat...eu la fel simt pt mine insami,dar el pt el...
clari13134: eu creez o statuie,ii dau viata,cu scopul ca apoi ea sa imi indeplineasca dorintele....se zice ca scopul scuza mijloacele.
iulia stoichit: ca pygmalion şi galateea
clari13134:
clari13134: dar cand dai viata unei statui,de fapt tu dai viata unei calitati in interiorul tau...statuia e ca o holograma a acelei calitati.
iulia stoichit: şi atunci de ce oamenii sunt dezamăgiţi de alţi oameni cărora la un moment dat le-a ridicat statuie?
clari13134: cand calitatea in tine lucreaza,vezi ca si statuia lucreaza...cand in tine e un conflict...vezi si statuia la fel
clari13134: pt ca adoram,ceea ce am creat pt miscare...adorarea e un fel de privire nemiscata,nu este un zbor liber.
clari13134: o sun pe amica aceea a mea care a terminat de mancat,caci vad ca mi-a dat buzz pe mess
clari13134: ma scuzi
iulia stoichit: e-n regulă!
clari13134:
clari13134: ah,mai voiam sa zic ceva in timpul discutiei noastre...
clari13134: am vazut ca am adus in discutie subiecte despre care eu am mai scris pe blogul meu,si as vrea sa pun pe blogul meu aceasta conversatie...e ceva ce nu doresti sa fie public?
iulia stoichit: din câte ştiu nu
clari13134: pe blogul meu am mai pus si alte conversatii cu oameni,alt gen de conversatii...
iulia stoichit: am observat
clari13134: ok,ma bucur...
clari13134: noapte frumoasa tie
clari13134:
iulia stoichit is typing...
iulia stoichit: noapte bună!
clari13134: uite si un zambet

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu