Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






sâmbătă, 15 octombrie 2011

Incredere si Libertate

 citeam un text si m-am oprit brusc la niste cuvinte,pt ca ceva in mine imi spunea ceva mai altfel decat cum ma simt eu.
"Nu este nimic mai groaznic si mai degradant  decat implinirea oricaror dorinte."
off,ce dragut...ce copii suntem!
as zice doar atat,dar mai bine las sa vad ce mai vine in mintea mea.
ma uit la mine si imi zic ce anume implica o dorinta.
vad dorinta,pe mine si Dumnezeu.
...si e frumos!
gata,am verificat.
pai,si atunci ce zice acel om ca poate fi groaznic?
indeplinirea!
abracadabra si hop,dorinta!
indeplinire a unei dorinte,este atunci cand pornesti din ceva plin insotit de Dumnezeu.
si aceasta insotire... da,este raiul pe pamant.
cand ma uit la cuvintele omului nu pot sa uit bucuria cand ni se implineste o dorinta,ceea ce in nici un caz nu poate fi groaznic...pt ca nu pornim de la premiza ca inainte de rai(bine) a fost iad(rau) si ca in sfarsit suntem salvati.
rostul binelui nu este de a ne salva de rau,ca un refugiu bine meritat...refugiu care, intr-un tarziu ne-ar plictisi.
rostul binelui este iubirea.
iubind este asa de frumos sa se implineasca dorintele.

...si sa schimb foaia mai altfel.
imi inchipui dorinta ca un recipient ce il umpli de iubire.
apoi vad ca dorinta,recipientul nu exista...ci doar iubirea.
de ce sa ma plictisesc,oare?ca m-am uitat prea mult la un recipient ca o nesatula,si m-am plictisit de propia insatietate?
aha!recipientul sunt eu si el era doar un motiv.
dorinta sunt eu.
ce doresc de la mine?
participare?
eu sunt conditia.
cum sa-mi masor dorinta cu ajutorul conditiei umane?
doar Dumnezeu poate da masura unui om.
vreau sa ma vad pe mine participand la masura care mi-o da Dumnezeu.
si atunci,ce este groaznic in implinirea dorintelor?
bucuria mea,zambetul unui om?
Dumnezeu se bucura si el impreuna cu mine...si acesta e cel mai frumos lucru care poate fi vazut,trait vreodata.
de ce sa-mi fie groaznic?
pt ca atunci cand Dumnezeu se bucura,mi-e frica ca nu voi mai putea vedea raul si sa ma feresc de el?

am vazut ca atunci cand discut cu oameni pe bloguri,oricum ar fi ei...ii simt ca nu le vine sa creada ca se bucura.
ii vad ca dupa ce se uita in palma mea dreapta ce bucurie am,cauta si in mana cealalta ascunsa la spate daca nu cumva tin ascuns ceva rau.
chestia ciudata e ca si dupa ce se conving ca tin amandoua palmele deschise si nimic groaznic nu s-a intamplat,cauta si dupa alte maini ascunse...ajungand la ale lor.
si apoi eu vad,vedem impreuna!
asta e smecheria.

daca nu imi e frica de rau,asta inseamna ca el nu exista?
 Nu...este doar incredere cum nu credeai ca poate sa existe vreodata.
oh,pe insula dorintei implinite nu imi mai este frica si ma plictisesc caci raul nu mai exista.
ha,ha...pana acum nu ma plictiseam caci ma jucam cu raul si frica fata de el?
sau...eu sunt un copil care se joaca pur si simplu cu bucuria de a vedea cum isi implineste dorinta?
si cum bucuria se extinde si ma intalnesc cu Dumnezeu...
ce poate fi mai minunat de atat!
sa vezi cum copilul creste...si zboara pe aripile unui zambet.
un zambet numit iubirea lui Dumnezeu.
Acum spune-mi, ar fi groaznic sau te-ai plictisi?
nu-i asa ca nu poti, sa nu fi sincer din adancul sufletului?!

fac doar un gest benevol ca ma aplec asupra acelor cuvinte ce sunt in textul omului...si doar ma joc cu bucuria mea.
...in rest am citesc cu placere ce scrie.
ce libertate fi aceea in care nu vezi ca sigura libertate existenta e aceea de a crede in Dumnezeu?
vrei mai mult,vrei pacaleli?
cea mai mare capcana a raului este sa iti fie frica de tine insuti.

vad ca am ales la intamplare sa citesc un text lung de pe blogul acelui om...dupa ce ma trezesc,citesc restul,caci prin citire rapida am vazut ca e super in continuare.
deci:),pun semn la aceasta pagina a cartii.
ramasesem la chestia cu fructul interzis si ma gandeam sa imi descopar visul si dormind.
caci asta e, de multe ori credem ca interzis inseamna ca nu mai ai voie sa descoperi.
...si de aceea ti se infatiseaza atractia aia.
mmm,atractia...bun semnal.

Niciun comentariu:

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu