Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






miercuri, 29 decembrie 2010

Observarea si inconstienta.

Esti atent la ceea ce se intampla cu tine cand esti in fata unui om sau esti mai mult preocupat sa-ti fauresti o imagine de "cunostinta" despre celalalt?
unii oameni poate sunt multumiti de ceea ce fac in interactionare cu altii,dar nu preteaza atentia sa vada ca se petrec mai multe lucruri decat cu cele care sunt ei obisnuiti.
ce te faci atunci cand cineva gaseste in actiunile tale,mai multe intelesuri decat credeai tu ca exprimi?
-tu te agitai,dar eu vedeam dragalasenia ce insotea vorbele tale...
impartirea activitatilor in planuri de urmat pe parcursul unei zile te scuteste de un plus de atentie.
asa afisezi din neatentie, celor care te observa,doar un plan redus in actiune si dezvaluire.

irina loghin fuego - valurile vietii

luni, 27 decembrie 2010

Viata ta sta intr-o minciuna

Viata ta sta situata pe o minciuna.Vreau sa vad care e,si apoi te las.
Ti-am spus de doua ori ca nu te iubesc.Dar tu vrei sa-ti vezi propria minciuna inca o data.De data aceasta,cu mine.Atentie! Sa nu-ti fie fatal(itate),sau ce vei vrea tu sa-ti fie.
Poate,ai vrea sa-mi vad propria minciuna pt. ca tu sa o vezi/ascunzi mai bine pe a ta, te inseli...eu o vad la fiecare pas al meu cum incearca sa se strecoare/...dar e prea tarziu,minciuna e doar un punct(si de la capat,glumesc).
Tu stai cu fata la punct,dar vezi imensitate (de figura,in locul lui)ce sta in fata infinitului,oriunde intorci privirea.
Acum ca sti,sa nu te ascunzi mai tare,caci eu voi vedea mai usor.De fapt,ai inteles din vorbele mele de pana acuma,acestea.
Asa cum ai fost liber sa vi,la fel de liber esti sa pleci/plec.
Cand te-am cunoscut am venit in intampinarea ta,si te-am privit...mereu,si acum.
Ti-am spus mereu ca vad ce se petrece,ca-ti simt miscarea gandurilor si deci,directia gandurilor,inainte ca tu sa reancepi o fraza.
Tu te-ai crezut mereu pe tine,ca ai dreptate,ca eu vreau dreptate.Mereu iti repetam ca nu ma ocup cu dreptatea in acel moment sau cand comunic.Dar tu reveneai in acelasi punct.
Revenirile tale vor fi cele care imi vor arata minciuna in finalul ei,minciuna pe care sezi.
Sunt oameni care au tot comentat pe bloguri,despre cuvantul caca....Pe acesta stai?

duminică, 26 decembrie 2010

canalizarea iubirii in doi



citisem astazi pe blogul lui Lorelei nelamurirea fata de"sfinti,sfinte" din era noastra.
dreptul de proprietate asupra a ceea ce se produce/prolifica intre doi oameni,are tentacule lungi(in functie de dorinta noastra),uneori insesizabile pana la capat de suflet.chestia amuzanta e,ca in afara agitatiei,atributele individuale pot exista si fara posesie.
fara posesie,frica sugereaza ca in caz de durere/suferinta este riscul separabilitatii.in cazul, in care se crede in separare apare si sentimentul ca nu poti exista.
pt unele femei,conteaza si starile determinate de posesie si nonposesie,caci aici e marea inselatorie proprie.cand eram adolescenta ziceam:daca inseli,te inseli pe tine.si tot atunci ma gandeam ca poate o zic din egoism,dar nici pana tarziu nu am gasit puterea sa cred aceasta.
unele femei nici nu observa ca, in Iubire starea nu-i supremul Ei.
femeile ce au starea determinanta in nonposesie,sunt cel mai usor de banuit de infidelitati.caci e cel mai usor in starea aceasta sa te recreezi in privirea cuiva.mai ales daca dualitatea le mai surade,gandindu-se:oricum,prostul de acasa nici macar o privire nu imi mai acorda,in momentele de surplus sentimental.
aceea stare de indragostire de dragoste este cea care pune capac balonului de sapun/riscul cum il percep unii.
balonul de sapun care aluneca in afara canalului...,unii zic ca din prea multa abundenta.or sti ei ce or sti.
o multime de brate ce se incolacesc pt a ajunge in acelasi punct,acelasi punct de ieri,de azi,dintotdeauna,dar amplificat pana la senzatia de epuizare si efort.

sâmbătă, 25 decembrie 2010

Urari de iubire si frumusete

Sa preiau si eu ideea buna de a dedica o postare,cu sincere si binevoitoare urari adresate lumii intregi.
Va doresc din toata inima ca de sarbatori sa descoperiti dinamismul ce va presara de-a lungul anului ce vine un sentiment de mulțumire vie, de satisfacție sufletească.
Fie ca prin fiecare suflet,seninatea si buna intelegere sa fie propășíte cu acceptare constanta.
Craciun Fericit si Sarbatori Fericite tuturor!

miercuri, 22 decembrie 2010

Suflet,ce traiesc eu?

citeam astazi undeva cum cineva scria ca"la nivel de suflet suntem uniti".
atunci de ce ne vedem separati?
ca nu ne ascultam sufletul,ca nu avem incredere in el umbland prin lumea aceasta practica.
lumea practica care practica orice.
sufletul,multi se intreba daca exista asa ceva.or fi simtit si ei,acesti multi ca exista ceva,mult mai mult decat practicile lor.poate simt ei ca nu traiesc indeajuns,pe de-a intregul.dupa ce ca nu traiesc indeajuns de multi ani,nu reusesc sa traiasca ceea ce simt ei ca-i mai mult,ca ceea ce vad nu este tot.
ceea ce vad in ei e muuult,cum sa traiasca ei intr-o scurta viata atata.ceea ce e in lume,inca nu au vazut totul si sunt atatea vieti umane pe acest pamant.
altcineva zicea ca unimea e doar o fabulatie a mintii umane.asa o fi,dar de ce sa negam si sa nu credem daca chiar ajungem sa traim aceasta?
de ce sa categorisesc si sa trec cu vederea ceva care ma ajuta in viata foarte mult?
odata ajuns intr-un punct,de ce sa negi ceea ce este acolo?

marți, 21 decembrie 2010

Durerea femeiasca

daca detaliile in cadru unui sistem sunt neglijate si aruncate in cosul de primire a neputinciosilor,acestia nu vor mai sesiza ideile centrale ale metodei de lucru a celor care conduc turma.foarte rar se va mai vedea incotro e mersul acestei actiuni de turma.in general un conducator e pus in fruntea tarii pt a consolida sentimentul de turma.

luni, 20 decembrie 2010

Iubire-ideea cea mare,Neale Donald Walsch

ideea cea mare
29 Iul 2009
Neale Donald Walsch - Ideea cea mare
"Ideea cea Mare este ca exista doar Un Dumnezeu - si ca acestui Dumnezeu nu-i pasa daca esti catolic sau protestant, evreu sau musulman, indian sau mormon, sau daca nu ai nici un fel de religie.

Ideea cea Mare este ca tot ce avem de facut este sa ne iubim unii pe altii - si, in lumea noastra, toate celelalte vor avea grija de ele insele, din vointa noastra de a actiona cu afectiune unii cu ceilalti. Ideea cea Mare este ca nici unul dintre noi nu este mai bun decat altul.

Ideea cea Mare este ca toate resursele naturale ale Pamantului apartin tuturor oamenilor lumii - si asta nu are nimic de-a face cu terenul pe care, in care sau sub care se afla localizate resursele.

Ideea cea Mare este ca nimeni nu "detine" cu adevarat nimic, cu atat mai putin pe altul - sau chiar bucati din planeta care este casa speciei noastre.

Ideea cea Mare este ca libertatea este esenta Vietii, nu ceva ce dobandesti sau ce-ti poate fi dat, ci Ceea Ce Esti - si orice efort de a-i limita exprimarea este un efort de a limita Viata Insasi, pe care sufletul o va re-crea la fiecare nivel, pana ce sufletul, care ESTE libertate, este exprimat pe deplin, in fiecare clipa.

Ideea cea Mare este ca bucuria este starea naturala a fiintei noastre si ca bucuria este intotdeauna exprimata cel mai deplin si cel mai rapid, prin daruirea ei."


Vizite: 523 | Voturi: 163 | Medie: 3,1
Voteaza si tu!
COMENTARII
Comment by: softroots
Date: 30 Iul 2009, 02:08
o cautatoare (?) a adevarului, la fel ca noi ceilalti. din punctul asta de vedere ar trebui privit t extul care este un amestec de concepte. am sa-i reprosez autoarei lipsa de pragmatism. lumea e plina de oameni care isi motiveaza actiunile prin concepte care suna la fel de frumos insa actiunile lor sunt egoiste si pline de frica si mijlocite de ranirea celorlalti.
[raspunde]
Comment by: softroots
Date: 30 Iul 2009, 02:14
asa cum ati spus, Dona Clara, dreptatea, adevarul si frumusetea sunt in iubire, dar este decizia fie caruia in parte sa o urmeze. viata printre oameni ne pune la indemana doar posiblitatea de a apara d reptatea, adevarul sau frumusetea si de a vorbi despre iubire.
[raspunde]
Comment by: softroots
Date: 30 Iul 2009, 02:25
cred ca ideile mari sunt prea sus pentru realitate, in sensul ca realitatea cere actiuni, iar utilit atea unei idei este data de utilitatea actiunii pe care o motiveaza. cu cat o idee este mai mare cu atat mai mult este un ideal de urmarit decat o cale. cred ca dreptatea, adevarul si frumusetea sunt cai catre implinirea idealului iubirii pe pamant. ele apar separat asemeni drumului pe care mergi pr ivind in jos, dar daca nu urmezi cu atentie drumul, nu poti ajunge la destinatie.
[raspunde]
Replay by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 05:23
ideile mari ...nu-ti ajunge o viata sa le pui in practica,in actiuni,nu-i vorba ca ele sunt prea sus pt realitate,mai degraba sunt prea sus pt noi cat timp nu n e cunoastem capacitatile sufletesti si mentale, si ne oprim in a le cunoaste.
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:11
uite, alte cuvinte pentru aceleasi ganduri : o idee este cu atat mai aproape de realitate cu cat din ea poate rezulta o directie in care sa actionezi. eu nu re fuz Ideea cea Mare, eu caut sa aung la ea . eu spun : Ideea cea Mare e departe , pana la Idee e nevoie sa gasim cai de urmat . mai mult , celor care refuza Ideei Mari le spun : sunt posibile , dar calea pe care mergeti nu va duce spr e ele .
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:17
nu cred ca toti oamenii se pot bucura de implinirea pe care le-o ofera Ideile Ma ri . asta este realitatea vietii in comun . de aceea spun : pentru un anumit om , exista o anumita cale . daca vrei sa impartasesti implinirea ta gaseste o fata a ei , mai putin stralucitoare , pe care sa o poata privi si cel care tr aieste in intuneric . e foarte greu , sunt de acord , aproape ca si cum ar tr ebui sa iti dedici viata acestei misiuni .
Comment by: softroots
Date: 30 Iul 2009, 02:31
textul este o abordare separata de realitate, deoarece realitatea contactelor umane si sociale cere raspunsuri practice - bazate pe cunoasterea persoanei cu care vii in contact, adaptate la contextul social-profesional - la intrebarea ' in ce masura imi foloseste asta ? '. Ideea cea Mare e frumoasa ca rasaritul pe care il privesti cat iti bei cafeaua, dupa care pleci la munca.
[raspunde]
Replay by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 05:33
chiar crezi,ca este doar cat timp iti bei cafeaua,pai in rest ce esti,robot?rasp unsurile practice pe care le cere societatea nu ar avea nici o baza solida daca in esenta nu ai gasi si sensul ce reiese din acest text.o persoana cu care vii i n contact in domeniul socio-profesional,nu este un robot.in contextul socio- pro fesional gasesti aprente personale ale fiecarui individ,eu cred ca asta e util s i incurajator.
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:29
nu stiu de ce , dar nu ma simt agresat de faptul ca va opuneti atat de puternic vorbelor mele . imi place asta , inseamna ca am incredere in dumneavoastra . uite , ce am vrut sa spun eu la sfarsit este ca e nevoie de mai multa munca de a aduce idealul in practica decat de privit idealul cu uimire si auto-gratifica re . iarasi , pun problema din punctul de vedere al celor care ar vrea sa-si i mbunatateasca viata dar nu stiu cum .
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:33
mi se pare ca dumneavoastra vedeti legaturi directe intre idealuri si actiuni, s i ce vi se intampla . e minunat , dar vrem si noi , ceilalti . paranteza - i n societate , pentru majoritatea oamenilor , este posibil sa se gaseasca o sta re de echilibru interior prin urmarea scopurilor majoritatii : slujba unde sa te pricepi si sa fi apreciat , familie , casa , masina . aceasta stare de echi libru e considerata de multi implinirea .
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:43
mai departe , e posibil ca exersand o activitate , sau un mod de gandire sa ve zi dincolo de scopul practic , sa atingi iluminari partiale - inchid paranteza si spun ca nu am in vedere atingerea iluminarii la sfarsitul unei vieti in care societatea te lasa in pace . e probabil pentru multi dintre noi ca drumul catre implinire sa aiba loc in continuu conflict cu lumea din jur . cu suisuri si co borasuri . inainte sa acuzam lumea sau pe noi insine sa stam si sa vedem ca nat ura realitatii face conflictele necesare
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:51
iar in privinta raporturilor profesionale , ce sa zic , am pus iubirea inainte a oricarui alt concept dar nu a rezistat prea mult in fata incorectitudinii , m inciunilor , sabotajelor motivate de invidie sau frica de schimbare . prin rap orturi profesionale inteleg mai mult decat : eu ofer asta si tu imi oferi atat in schimb .
Comment by: softroots
Date: 31 Iul 2009, 23:12
pe de alta parte, o idee este mai buna decat o stare pentru a-ti regasi echilibrul. o idee Mare iti da sentimentul ca faci parte din ceva, fie pentru omul in societate, fie pentru omul singur in fata naturii. si tanarul care gandea ca daca nu poti sa ajuti pe cineva, macar sa nu ii faci rau, imi adu ce aminte sa las visele celor care au nevoie de ele. atat doar ca nu cred ca iubirea poate fi explic ata in cuvinte, nu poate fi redusa la niste concepte si nici nu poate fi transmisa astfel
[raspunde]
Comment by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 05:46
iubirea poate fi transmisa prin existenta noastra,o existenta de calitate.daca oamenii ar urma si de scoperii caile iubirii nu ar mai reusii sa faca rau.cel ce are nevoie de vise,va fi asa departe de o m incat nimeni nu i le poate distruge,ci doar poate intr-o zi ceva care va face un zgomot enorm,sau il va scutura zdravan,il va trezi din vise,si nu ceva din exterior ci tot ceva din interiorul lui.po ti accepta sa faci parte din ceva,dar ar fi culmea sa te minti ca nu ramai intreg.pai tocmai ca nu i i faci rau tanarului il ajuti,cu toate ca un rau ar fi complet bineanteles si cu participarea lui.
[raspunde]
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 14:52
tanarul, am vrut sa zic, eram eu. nu ma adresez doar acestui text, nici dumneavo astra Dona Clara, nici mie doar, ci si acelora care pot citi si au vise la care tin. nu este oare si cazul textului pe care l-ati propus ? persoana care l-a scr is crede, probabil, cu toata puterea vointei sale in Ideea cea Mare, dar realita tea este ansamblul nenumaratelor vointe ale tuturor oamenilor, iar pentru cei a caror cale in viata, diferita de Ideea cea Mare, le ofera mai multe satisfactii, probabil, Ideea e doar un vis.
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 15:00
iar pentru cei fara cale, care nu au ajuns singuri sa creada cu toata puterea vo intei in Ideea cea Mare, nu este oare Ideea doar un vis ? frumos fara doar si po ate, dar de neatins. adaug -inca- pentru dumneavoastra. apoi, spuneti ca cel car e are nevoie de vise e departe de om. e drept ca singuratatea e e adesea destinu l social al celor care vad lucrurile diferit. dar visele pot fi despre raporturi superioare intre oameni, despre o lume ridicata peste realitatea materiei, desp re o viata de creatie decat despre o viata de consum
Comment by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 05:57
-sa daruiesti bucurie caci ea te ajuta sa descoperi
-sa nu-ti limitezi exprimarea caci numai ea i ti da libertatea de a trai
-nimeni nu detine cu adevarat nimic,caci "totul" este infinit,si sunte m prea mici pt a avea puterea sa-l detinem,etc.
-suntem egali in fata a ceva ce nu am creat noi-celalalte doua sunt destul de explicite
[raspunde]
Replay by: softroots
Date: 03 Aug 2009, 18:22
asadar pozitia dumneavoastra vis-a-vis de citat este : iata niste idei care pot fi transpuse in principii de urmat , iubirea poate fi invatata daca urmezi pri ncipiile iubirii suficient de mult . fie . pozitia mea este : iata niste idei care nu ofera mijloacele de a le transpune in practica , iubirea nu poate fi i nvatata de oricine in acelasi fel . fie ? cred ca ambele pozitii pot exista in a celasi timp
Replay by: lisa1313
Date: 03 Aug 2009, 23:35
"citatul sparge un pic tiparul in care e incadrata si blocata iubirea si viata i n societatea de asta zi,nu e un drum ci e ca un reper pt a merge mai departe."de ja am mai zis-o,plus ca ma intereseaza si ce crede cititorul despre citat,ce gas este in el.cred ca mijloacele de a transpune in practica sunt deseori diferite,i ubirea ramane aceeasi,chiar daca nu o putem invata toti in acelasi fel.
Replay by: softroots
Date: 08 Aug 2009, 12:46
cred ca inteleg ideea pe care ai urmarit-o . este ceva de felul gandirii poziti ve , vizualizarii rezultatului pozitiv , nu ? iar mijloacele sunt doar soluti i de moment , nu ? am incercat asta ceva vreme . o problema acestei abordari este ca fiecare om te percepe diferit , in functie de gradul sau de cunoastere . in lipsa unei cai de urmat , consecintele iubirii gresit intelese de ceilalt i iti vor limita mijloacele de exprimare si , in final , dorinta de a iubi .
Replay by: lisa1313
Date: 09 Aug 2009, 04:00
da ai foarte mare dreptate,stii multe tu,asa am crezut si eu ca ceilalti imi vor limita mijloacele,dar nu uita ca mijoacele de exprimare le descopar eu indifere nt de evolutia celuilalt,deci drumul tot il continui,depinde de mine sa trec pes te incetinirea provocata de celalalt.am observat si eu de-a lungul anilor persoa ne care ma percepeau diferit,chiar daca eu ramaneam aceeasi,chiar am facut exper iente in acest caz si ar putea fi persoane care m-ar dezaproba.
Replay by: lisa1313
Date: 09 Aug 2009, 04:17
am facut observatile acum ceva ani ca omul speriat de necunoscutul ce se afla in tine-poate de complexitatea ta,ce celalalt are impresia gresita ca trebuie sa o primeasca iar asta ii provoaca frica ca nu va putea face fata-incearca sa adune informatii despre tine pt a te putea incadra intr-un tipar construit de el in i nteriorul lui,exista tipare favorabile si nefavorabile,in functie de trairile vi etii lui,cele favorabile la baza lor se afla visele si asteptarile personale iar la cele nefavorabile fricile,durerea si ego-ul.de ce am scris favorabile si nef avorabile?
Replay by: softroots
Date: 10 Aug 2009, 23:13
credeam ca invatam indirect unul de la celalalt . deocamdata imi amintesc ca lu crurile opuse dar de aceeasi intensitate sunt doua aspectele ale aceleiasi reali tati iar sensul e in unitatea aspectelor separate . acum ca am inceput sa ma ex prim , imi amintesc ca nu asez oamenii in tipare , adesea automat - ca mecanis m de aparare al mintii , decat cand renunt sa mai imi pese de ei sau la impactu l unor actiuni negative din partea lor . altfel ii intalnesc mereu in necunoscu t pentru ca refuz pentru mine sa accept un tipar .

duminică, 19 decembrie 2010

Creativitatea

aceasta e delectarea inainte de culcare,dupa ce am mai rasfoit prin bloguri.
ma bucura ca prin aceste vorbe am fost atinsa in punctul sensibil:frumosul ce-l vad in mine,in viitor va exista si se va exprima printre oameni,intr-o amploare extraordinara,vad in lume,in istorie pregatirile.

Mircea Vintila - Dor de singuratate

traiesc iubirea si totusi nu am cunoscut pe nimeni sa iubesc.am exprimat sentimente din iubire doar,oricarui om care s-a oprit mai mult decat o clipa in viata mea.



daca as descrie iubirea care o traiesc,parerile oamenilor se vor impartii in doua:
-1visezi feti frumosi
-2ce exprimi tu e iubirea pt oameni
si chiar mi s-a zis foarte clar:tu nu iubesti pe nimeni.
-1(explicatie)de ce ar parea ca visez feti frumosi daca eu:prin iubirea care o traiesc acum,am garantia ca in aceasta viata voi iubi un barbat,nu doar simpla exprimare a unor sentimente?
-2(explicatie)acel barbat care va fi in viata mea,e tot om.de ce lui nu i-as oferi-o?pt a iubii un om,incep prin a iubi toti oamenii si in continuare il iubesc pe el.

neputinta confundata cu ura

frumusetea nu apartine nici unei lumi construita de mana omului.
daca nu ne apartine,atunci hai sa-i aratam de ce suntem noi in stare.
ne consumam in fata frumusetii si ea ne arata ce a mai ramas.
o dorim dar nu stim catusi de putin unde sa o primim ca gazde ospitaliere ce suntem.
pai,e atat de mult rau peste tot,incat credem ca locul ei e nicaieri.
cautam acel nicaieri intr-o viata cat in zece.
in fata frumusetii suntem ca niste copii care nu-si pot indeplinii cele mai infime dorinte datorita nu-ului care se gaseste la tot pasul.
la ce serveste maturitatea?sa vezi ca nu poti avea,sti cel mai de pret lucru,frumusetea, si apoi cand ti se dezvaluie sa-ti vezi ca intr-o oglinda propria fuga de urat?
sa crezi ca urasti si sa simti ca nu poti,doua lucruri ce se-mbina in timp.din NU POT zis intr-o viata,construiesti o bata si lovesti ca orbul, in frumumusete.dar ea nu se clinteste,tu te consumi,mori si ea ramane vesnica.inainte de moarte,ramai cu regretul nesigur ca ai lovit frumusetea.


prima melodie care m-a impresionat cand eram mica,aveam vreo noua ani.
ma plimbam singura pe potecile muntoase de la tara,imi priveam pasii si incercam sa fredonez melodia,mai mult parca incercam sa fredonez niste simtiri proprii.imi aduc aminte ca atunci am si reusit sa-mi curga primele lacrimi fara a-mi da vreo motivatie pt ele.acele lacrimi le-am numit:lacrimile care nu dor.simteam o durere calma in suflet care semana foarte mult cu empatia.

daca mi-e foame in Iubire...

intr-un spatiu gol,de fapt inexistent,vad Iubirea si noi.
daca in jurul nostru apare infinitul as striga,numi fiecarui lucru in parte,Iubire.
poate voi vorbi prea mult de Iubire.dar dincolo de vorbe e tacerea ce-mi alunga cuvintele.
construiesc fara sa vreau lumi deja existente,asa,din curiozitate sa le compar.
daca m-as invartii prin propria exprimare pt a te recunoaste,nu m-as mai intoarce la primul cuvant si nu as mai vedea continuarea.
o tacere ce ai vrut sa o definesti,va fi persistenta din viitor ce o vei deschide ca un cufar urmatoarei venite.
daca va fi ea,va plange.daca atunci voi fi eu sa raman,voi privi ca un copil inauntru stiind ca sunt si jucariile mele acolo.nu ma voi bucura de regasire ci de nerisipire.
da, voi fi curioasa sa simt cand iti voi zice te iubesc,fiinta mea va numi numele tau.

Iubire-tot tu...

privesc prin ochii mei cu viata,Iubirea.cine daca nu Ea?
inca o data prin el si ajutorul lui,inca o chemare s-a auzit soptit,de data aceasta era mai aproape.
un murmur soptit si continuu primea chemarea lui.
in noi,Iubiri ce sunt iubite-intre noi,iubiri ce nu au fost iubite de la care dorul a fugit.
din cuvinte,m-am luat incet ca o lacrima si am transformat-o intr-o ploaie de cuvinte,sa ne imbratisam in tacere.
in imbratisare ne simtim,corp,ganduri tacute si suflete ca doua corpuri care se exprima.
sufletul nu va mai avea nevoia impusa sa se exprime prin corp si atunci nu ne mai este dor sa ne gasim ci sa ne iubim.
iubim fara se ne gasim departe,si aproape vom fi.
cautam in iubire aproape,ceea ce nu am cautat departe.
in Iubire cautam:sa nu mai cautam cuvatul a fi in orice simtire,ci simplu ,a fi Iubire nu prin cautarea fortata.
tu,un punct care a fost constant prin viata mea cand prin iubire imi exprimam ce traiam.oameni ce vedeau expresii confuze s-au dus in alte puncte de plecare.

luni, 13 decembrie 2010

Iubire-ce sa fac,ca nu-mi sta gandul la astea.


unii oameni parca au un talent deosebit sa-ti favorizeze stari neplacute.de multe ori ma incurajez zicandu-mi ca asa voi descoperi cum sa nu raman in bataia vantului care le iese unora pe gura.
altii parca sunt nascuti pt. a pune baraje sinceritatii.si aici ma incurajez zicandu-mi ca asa sinceritatea mea va deveni mai evidenta pe zi ce trece.
iar pt.unii esti vizibil doar cand li se mareste lor egoul,pana la nesimtire.ma incurajez in continuare zicandu-mi ca aceasta este pt readucerea egoului meu in firescul lui rol.
-ma simt ciudat,parca simt in creierasul meu un adaos negativ.nu ma satisfac gandurile mele,sunt mici si urate.nu am trait niciodata aceasta,dar le las sa plece ele singure,nu le alung...asa,pt. a le observa menirea fara sa le judec.


m-am gandit sa profit de trecerea acestui negativ,prin fata ochilor mei,si sa scriu si eu ceva,orice,pt a ma sti cum sunt eu din acest unghi cand ma voi reciti de fiecare data,cu alti ochi.ce,pai numai altii sa vada negativul la mine si sa casc ochii mari la ei ca si cum s-ar adresa altcuiva,nu mie?
-asa stau acum si imi observ situatii din viata mea si ma intreb ce mi-a venit mie bine in cale.nimic,ma vad doar pe mine bine si copilul meu.am cateva sentimente frumoase in trecut pt anumiti oameni,dar acum nu am nimic de la ei,decat pe mine.sa port aceste sentimente cu mine si sa-mi zic- acestea putine cum sunt ele au puterea doveditoare ca tot raul e trecator.
-ma mir acum cat pt o viata cum incarca unii oameni relatiile,ca disperatii,ca si cum ele ar fi goale.
-am senzatia acum ca m-am saturat sa simplic oamenilor drumul spre ei insisi.m-am gandit mereu ca asa  le-ar fi si lor mai usor sa ma vada asa cum ma exprim si neantelegerile ar deveni ca un fum de tigare pt. ei,nu un tsunami.
-simt ca si o consumare in mine a explicatilor care le dau in cazul neantelegerilor.ce atatea intrebari adresate mie care oricum nu prea apuc sa le dau raspunsul,caci celalalt ajunge inaintea mea la o forma de raspuns?
-de ce mi se ofera negativul,care oricum nu prea am ce face cu el de atatea ori in mainile mele? se intampla prea rapid,si nu sunt Dumnezeu sa transform rahatul unora in ceva benefic lor sau mie.dati-mi mie tot,nu ma menajati, fiti sinceri cu voi insisi,eu primesc tot.dar sa ma serveasca si pe mine cineva cu probleme interioare deja rezolvate,sa vad si eu cum e.poate sa fie zece nerezolvate,dar macar una rezolvata. cersesc de ani de zile.sunt prietena oricarui om,inainte de tot,dar asta nu inseamna ca sunt un zid  fara sentimente.tocmai aceste sentimente garanteaza siguranta de a putea primi ceva.si totusi de ce sunt oameni care ma vad de nesfaramat?bine,eu sunt asa,dar nu sunt balta in care sa-si spele fiintele dragi,murdaria de pe picioare.
altceva-majoritatea oamenilor simt cum pot fi eu...o fiinta cu toate posibilitatile.asta sa-i sperie?sa simta raul,neplacutul in ei si sa-si zica apoi speriati ca si eu am aceasta posibilitate?si apoi...sa tatoneze pe chestia ca trebuie continuu sa le dau asigurari ca am altceva mai important de facut,decat utilizarea raului?
"eu fac rau,tu de ce nu faci?"
"asa"
ma simt golita de rau,ca si cum oamenii din viata mea,doar la asta m-au ajutat in majoritatea timpului.
dar daca e altfel?asa,fara sa-mi dau eu seama,cum mi se arunca un pic de negativitate,eu ma eliberez de resturile mele.
dar de ce eu nu simt negativul in mine ci doar cum trece si ma saluta,vazandu-si de drumul lui?ca si cum nu si-ar prinde radacini in mine.
azi imi venea un sentiment negativ prin fata nasului.si ma surprindea faptul ca il vedeam lamentabil cum se ruga de mine sa-l primesc.era vorba,oferta sa nu mai vad niciodata o persoana foarte importanta in viata mea si a altora dragi mie.mi se parea ca ies din realitatea situatiei daca as dori sa nu mai vad niciodata pers. aceea.mi-a ramas sa zic:eh acum,ce pretentii...ai altceva de facut.
nu stiu ce sa fac cu lucrurile acele negative primite in mana mea,imi vine sa le intep ca pe un balon si sa rad in urma acestei senzatii.dar oamenii care mi le ofera le considera importante,cum sa-mi bat joc de munca lor...dar pt mine ei sunt mai importanti.

La ce imi sta mie gandul...ca as vrea sa-mi petrec sarbatorile cu un barbat si copilul meu.acesta e gandul cel mai statornic caci se apropie asa de calduros de sufletul meu.Dar eu nu cunosc acel barbat inca si totusi el este.

Va dau cititorilor,cate un pupic pe obraz,de noapte buna.

duminică, 28 noiembrie 2010

A ramas doar un glas

A ramas doar un glas

in timpul ignorării

de atâtea ori în fiecare pas

nu am crezut ce ascundem

în fiecare strigăt

pustiul prin iubire în casa disperării

îşi face loc de veşnicie.



Şi proştii visează

şi ignoranţii zboară,

totu-i trecător,

orice zbatere obositoare îşi are împlinirea, trecerea.

miercuri, 24 noiembrie 2010

Viata si oameni

"esti o femeie libera, in jurul tau nu e nimeni, in gandul tau esti doar tu si imaginatia. da frau liber pornirilor si alege ceea ce doresti sa faci in clipa asta sau in altele, totul e in avantajul nostru, cum am spus.
iti deschizi ochii spre interior si faci ce vrei exteriorizandu-te doar ptr tine.
e simplu:de fapt vezi ceea ce iti doresti sa faci.
nu trebuie neaparat sa visezi, ci poti visa direct. visele sunt gratuite, si sunt atat de placute .
uneori poti anula distantele si poti aduce apropierea si extazul prin tine insati."

aici eu:frumosul,nu corespunde cerintelor,ci doar mie.
si tot el:"tu insati esti o cerinta, pentru ca esti viata."

Viata cere viata.
Oare dupa moarte risti sa ramai doar cu ce ai luat dupa tine?

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Raspuns lui Adrian Melicovici

Adrian spunea...
Buna. Nu mai stiu de multa vreme cum este sa iti placa cineva sau mai mult, sa iti placa cineva de pe alt blog pri scrierile lui. Nu mai stiu de zile nenumarate cum este sa ai un suflet aproape, langa tine si sa fii viata din viata si inima din inima pentru acea fiinta. Dar ceea ce stiu, este ca undeva, candva, oamenii care au drumuri asemanatoare in viata, cel putin dupa parerea unuia dintre ei, la un moment dat, isi vor pune mai multe intrebari ca pana acum. Evantaiul iubirii se rasfrange ca o frunza purtata de vant in amurg ori noapte de toamna tarzie. Si in acea clipa, cerurile se deschid deodata, ca la un semn divin, deloc intamplator. Fericirea este relativa. Adevarul este relativ. Dar lupta cu viata este continua si da, ce frumos este sa placi pe cineva prin ceea ce scrie si sa lupti in doi. Ce frumos este sa zambesti tocmai cand credeai ca te-ai afundat in tristete... Ce frumos este sa aprinzi lumina din suflet... Lumea virtuala este inselatoare. Dar nu mereu. Uneori, se mai intampla sa ne amintim ca asa, din cuvinte asternute de-a lungul anilor, eu si alta persoana, oricine ar fi aceea, de fapt, ne-am cunoscut si poate chiar ne-am asteptat dintotdeauna. Nu-i asa ca e frumos sa ne grabim cu incredere sa fim din nou fericiti? Dincolo de toate acestea, se afla un drum continuu, anevoios si presarat cu noi amintiri, ca si blogul meu, al tau, al altora...ca si gandurile asternute la ceas tarziu sau dis de dimineata... Acel drum e mult mai usor in doi si lupta pana la epuizare este de fapt succesul existentei noastre, ca oameni. Cam asta mi-a inspirat sa scriu postarea ta.


Adrian-nimeni,in afara de mama mea si fiul meu cu posibilitatile sale,nu mi-a zis ca se simte aproape de sufletul meu.si totusi simt ca cineva imi este aproape,si imi va spune cand ma va cunoaste.
acel om sau oameni ce voi cunoaste sunt bine veniti in viata mea,restul isi vor vedea de treaba lor.
stii ce inseamna cand se unesc doua iubiri din doi oameni?
atunci ti se infatiseaza realitatea in toata splendoarea ei.
eu cred ca e cea mai sigura apropiere de realitate.
in lupta de care spui tu,ce epuizezi de fapt?
sa fi atent la asta cand simti ca lupti cu ceva.
increderea e frumoasa caci iti arata propriile minciuni,dar atunci depinde de om ce continua sa traiasca.
in aceasta chestiune nu imi place sa ma grabesc,ci sa deschid ochii,sa observ lucrurile din mine,care oricum se grabesc.
lumea virtuala nu este mai mult sau mai putin inselatoare decat vreo alta lume in care traiesc oameni.
eu nu cred in ceea ce se zice in privinta aceasta,caci evidenta nu reusesc sa o neg.
oamenii care au drumuri asemanatoare in viata,sigur vor avea contact unul cu altul,sub o forma sau alta.
de aceea in privinta cunoasterii noastre sunt increzatoare.
lucrurile se misca in favoarea asta si in acelasi timp pregatindu-ne,de-a lungul vietii mele am observat cu bucurie aceste fapte.
mi-a placut dintotdeauna sa patrund dincolo de ceea ce se vede de obicei.
mi-a placut,pt ca asa ma puteam bucura de mai mult decat asteptarile mele.
viata e un dar frumos in sufletul celor ce poarta iubirea peste tot, unde ii indruma fiinta.

vineri, 19 noiembrie 2010

Privire

privesc in gol.
mai bine inchid ochii.
nu stiu cine sunt si ma intreb de ce m-ar interesa asta.
ce as face cu mine daca as stii cine sunt?
cui i-as arata cine sunt?
m-as arata iubirii,sau lui Dumnezeu?
iubirea,Dumnezeu, ma stiu.
m-as arata mie,acesta ar fi primul lucru care l-as face.
ca doua persoane fata in fata.
oare care din aceste doua persoane s-ar speria,care ar lua-o la fuga.
ce ar face ele?....poate s-ar imbratisa si nu si-ar mai da niciodata drumul.
oameni le-ar privi pe amandoua ca doua persoane distincte,sau ar privi numai una din ele?
s-ar uita cineva la cea care se sterge cu timpul,sau la ceea care nu piere nicicand?
sunt oameni care pandesc sa vada ce mai pierzi cu fiecare clipa care trece...pare dureros sa cunosti astfel de oameni.
dar ce mi-ar pasa mie ca cineva ma pandeste,cand eu sunt prima care ma vad?
eu sunt prima care rezolva presupuse probleme inainte de a ma apropia de mine.
da,ca orice om ma simt si eu uneori departe de mine.
ma simt absenta,imprastiata.
si-atunci,nu ma caut,nu ma blochez si nu fug.
ci ma apropii de ceea ce nu vad,nu simt,nu reusesc sa-mi imaginez,de ceea ce cred indepartat.
si ating.
incet imi apar sentimente,imagini necunoscute dar care poarta cu ele senzatia de familiaritate.
apoi,primul lucru ce-l simt e ca imi vine sa plang.
dar sunt prea atenta si lacrimile se disipa.
fara lacrimi lucrurile se apropie de mine cu o rapiditate fenomenala,si sunt ca un copil care se infrupta din o multitudine de jocuri alese dupa inima lui.
oamenii din jurul meu stau ca in fata unui mister fara sanse de a fi elucidat.
dar nu eu sunt misterul,eu doar ma joc prin elementele lui.
si dau unor oameni,ceva ce inca nu au vazut in ei.
unii nici nu au habar ce le dau,iar altii nu au habar ca le dau ceva.
unora le e teama si cred ei ca se tin la distanta.
dar cum poti sa te distantezi de ceva ce nu vezi,nu cunosti?

Prostul pierde,eu castig

Oare cat voi mai auzi asta din gura oamenilor?
Unuia ii place sa fie prost,altul se plange de acel prost si se bucura de el insusi..
E bine,oamenii se bucura pt ceea ce sunt...
Si aici e o forma de comert.
Eu ma bucur de prostia mea impreuna cu tine,atunci batem palma,de ce te-ai plange.
De ce te plangi,ca nu dam inainte,asa?
Pai eu sunt proasta si conteaza aici ,acum si noi.
Acum eu sunt proasta si sunt sigura de asta.Multi m-ar respinge,multi mi-ar si plange de mila cunoscandu-ma,unii s-ar bucura sau mai bine zis le-ar place compania mea.
Dar oare cei care s-ar bucura de prostia mea ,nu ar fi doar niste rebuturi,niste resturi ale prostiei?
Eu sunt proasta,ce ar avea cineva de castigat  pe langa mine,de pe urma mea.
Eu pe langa prostie mai am si afurisenie.Deci nu vei avea nimic de castigat de pe urma mea,nu te vei bucura de nimic.Ce sa iti placa in compania mea,daca eu sunt o proasta?Prostia mea,ca asta primesti,caci eu fiind o proasta eu nu sunt Clarisa,sau Clarisa este o proasta.
Obiectul Clarisa este o proasta.
Proasta calitate.
Iar imi miroase a comert.
Cine ar incheia un comert prost?
Eu cand nu aveam destui bani in buzunar incheiam un comert prost,caci atat imi permitea buzunarul,cu tot cu targuielile mele.
Deci cei care incheie un comert prost,ce nu au in buzunarul lor?
Pai hai sa va dau eu raspunsul prin mine.
Eu sunt proasta,dar inteligenta,si multe alte contrare.
Unde e problema mea,unde am de pierdut?
Ce am de pierdut daca le am pe toate?
Luati ce vreti caci le am pe toate...
Prostie,inteligenta...serviti-va cu ce doriti.
In Romania sunt multi prosti
-'-'-                           inteligenti,etc.
Serviti-va cu ce vreti,nu va mai plangeti.
Vreti sa criticati,inseamna ca nu v-ati hotarat inca.De ce?
Se zice ca din natura umana nu se face comert.Ei bine acesta este raspunsul...
Romani,care dintre voi nu sunteti hotarati,aveti un suflet mare pe care nu vreti sa-l vindeti in vreun comert.
Sa mai despic inca o data ideile pt clarificare...
Nu stiu.
Eu sunt proasta,inteligenta,etc.
Cine are ceva de castigat de la mine,daca eu am ce are si acela?
Vrei un pic de prostie?Cauta si vei gasi.,caci eu nu caut in locul tau.
Nu stiu cata prostie vei gasi in mine,dar cauta in continuare si la altii daca nu iti ajung eu si tu.
Aceste idei,pt sa ma explic,mi-au venit prin alaturarea a doua intamplari.
Cineva ma tot presa prin diverse ocazii,de vreo sase luni,sa recunosc ca nu sunt inteligenta.Eu ii tot ziceam:mai,eu nu sunt proasta,si nu ii spuneam daca ma consider inteligenta.
Pana intr-o zi cand i-am zis contrariul a ceea ce spusesem pana atunci:
"Ma crezi,intelegi ca eu sunt proasta,inteligenta si altele."
Iar persoana dupa doua sapt.,vine si-mi spune ca un prost a pierdut,iar el a castigat intr-o activitate unde amandoi erau implicati."A fost prost si hot cu mine,a pierdut iar eu am castigat.Am indurat dupa prostia lui,dar acum ma bucur,caci merit."

Ei,eu sunt proasta si ma bucur totusi de castigul omului,dar eu ca proasta nu as avea de pierdut decat din "procentul" meu de prostie.
Asa ca veniti oameni buni sa castigati.
Batem palma?

joi, 18 noiembrie 2010

Iubire-intelegere si ganduri

citeam astazi undeva ca nu suntem mai inteligenti decat stramosii nostrii neandertal,deoarece volumul nostru cranian nu s-a marit.ma intreb daca calitatea gandirii,are mare importanta in evolutia fiintei.cati oameni de-a lungul timpului nu s-au bazat pe calitatea gandirii lor...razboaie totusi exista,calitatea gandirii scoate ochii violentei caci nu-i urmeaza exemplul.
dar am o intrebare capcana.
ce preferati:o cantitate impresionanta de ganduri sau una redusa?

acum am calculatorul reparat,nu stiu care-i baiul caci s-a stricat de trei ori in o luna si jumatate.

joi, 11 noiembrie 2010

Iubire si suferinta

MARȚI, 1 SEPTEMBRIE 2009
Suferinta te cheama sa o intelegi,nu fugi(i) de ea...
suferinta e o fuga de noi insine
deceptia e o fuga de realitatea din noi
depresia e o fuga de sentimentele din noi
durerea e o fuga de realitatea sentimentelor noastre.
nu ar trebui sa fugim de suferinta caci ea ne arata pasii facuti
nu ar trebui sa ne temem de iubire caci ea ne arata cat de aproape suntem.
iubirea nu potriveste lucrurile ci le indreapta.
dansul lacrimilor nu cheama amagiri ci e dansul fulgerului din suflet adormit in noaptea viselor.
cand privesti suferinta simti cum doare murmurul suspinelor uitate in setea de iubire.
ne luam de mana si impreuna in stele ne ingropam iubirea,iar in tarana usoara ne ingropam sub pasi grei ai suferintei.
"Iubirea poate fi orisicine..."

duminică, 7 noiembrie 2010

Tao Te Ching(2)

"Binele suprem este ca apa,
care hraneste toate lucrurile fara sa incerce.
Este multumita cu locurile joase pe care oamenii le dispretuiesc.
Astfel este precum Tao.

In ceea ce priveste locuinta ta,
locuieste aproape de pamant.
I n gandire,ramai la simplitate.
In conflicte,fii corecta si generoasa.
In guvernare,nu incearca sa controlezi.
In munca,fa ceea ce te bucura.
In viata de familie,fii mereu prezenta.
Cand esti multumita sa fii doar tu
si nu te compari si nu esti in competitie,
toata lumea te va respecta."

( Tao pt.Lorelei  
si Asel
caci le stiu pregatite.)

(Prin tot ceea ce traiesc,pun din interiorul meu prezenta mea activa,fata de sufletul meu.

Si daca imi permit,o mica strofa:

Prin tot ceea ce traiesc
Oamenii ma vad si imi marturisesc
Ca aproape,ma simt ei cand ma ating si ma privesc
Chiar de-ar fugii,in suflet ei simt ca ii primesc.)

Tao Te Ching(1)

"Tao despre care se poate vorbi
nu este Tao cea adevarata.
Numele care poate fi numit
nu este Numele etern.
Ce nu poate fi numit
este adevarat pentru eternitate.

Numirea este originea
fiecarui lucru in parte.
Eliberati de dorinta
devenim constienti de mister.
Prinsi in dorinta,vedem doar manifestarile.

Totusi,
misterul si manifestarile
au aceeasi sursa.
Aceasta sursa este numita intunecime.
Intunecime inauntrul intunecimii.
Poarta catre orice intelegere."

(observatii proprii:...)
-am vazut de-a lungul vietii ca nimeni,nici chiar eu,nu poate vorbi despre mine,ci doar Dumnezeu se poate exprima prin mine.
-de aceea stiu ce este adevarat din mine.
-de aceea stiu care este originea fiecarui lucru din mine.

-nu mai mi-am dorit nimic,ci doar m-am abandonat mie,atunci am devenit constienta de mister si devin fiecare clipa.
-locuirea sursei in mine si in orice om,imi aduce bucuria in exprimarea mea.vazand bucuria devin una cu sursa.

A fost atunci

Poem scris de bunica mea,in anul1972,pe 11 ianuarie

A fost altfel atunci,cand noi eram copii
Cand ne simteam puternici,si de sub soare primii.
Frumos mai era cerul cand noi zburdam zglobii,
De ce noi nu stiuram pe atunci al pretui?

O! mai incearca astazi,aminte sa-ti aduci
Cum mai sedeai pe spate,acolo pe sub nuci.
Priveam atuncea frate,la cerul insorit
Visam la culmi inalte,dar vai,noi ne-am trezit.

Dar ce vroiam departe,nu ne-am mai intrebat.
Cu groaza noi vazuram ca seara s-a lasat.
Pierduram cerul nostru si tot ce mai visam.
De te asemeni mie,prefa-te ca mai dormi.

Indoiala-A stii

Cum pot eu sa declar ca ceva lipseste din interiorul meu,cand intr-un moment neasteptat,intr-o situatie data,imi apare din mine exact ceea ce am nevoie cu adevarat?
De-a lungul vietii daca observam cu atentie in interiorul meu,vedeam aproape la fiecare cuvant cu mine insami,indoiala.
Se zice ca e un fenomen favorabil propriei evolutii.Dar eu nu cred aceasta,pt. ca adevarata evolutie interioara nu se desfasoara sub semnul indoielii.
E adevarat ca in evolutia interioara,afli la fiecare pas ca de fapt nu sti nimic,dar afli de fiecare data ceva nou.Dar aceasta "certitudine" nu are ca o consecinta directa,indoiala.
Stiind(ca dovada ca nu stiam daca sa scriu-stiind sau banuind)ca oamenii se trezesc la viata incetul cu incetul,poate indoiala e metoda fricosilor.
Enervata odata de propria-mi indoiala,am intrebat pe cineva despre aceasta chestie.Mi s-a raspuns ca indoiala este aceea care motiveaza pe cel care crede ca stie,sa nu se aseze comod si sa mearga mai departe in stiinta lui.
Altcineva imi zicea ca modestia motiveaza cel mai potrivit dorintele de a merge mai departe in definitia verbului a stii,piperat de diversitatea vietii.
Eu zic ca este ceva mai deosebit si mai puternic decat acestea,e ceva care iti descopera o imensa bucurie,dar de scurta durata.Eu uneori,ma simt multumita descoperind ca nu stiu(aici nu e vorba de ignorare,ignoranta).
Cand se simte omul multumit cand i se ia ceva?
Cand i se da ceva in schimb mai valoros...
Dar stiti ce simt eu in acele momente?Ca mi se ia ceva ce nu-mi apartine(a sti,stiinta,stiu),si nu mi se da ceva in schimb-ci mi se dezvaluie ca imi este dat inca de la nastere,ceva mult mai valoros.
Ce oare?Nu va dau si eu raspunsul odata...!?
Da stiu,ca banuiti deja unde vreau sa bat.

Voi mai continua...
(mai am 9 pagini in caiet de copiat aici)

duminică, 31 octombrie 2010

Nicu Alifantis-Rar (Slow) lyrics by G.Bacovia



imi place.:)

Iubire-pe cine pacalesc?

in fata oamenilor,eu nici nu stiu ce rol sa interpretez,la jumatate de drum uit pasi,uneori rolurile ies din capul meu asa de iute cum au si intrat,facandu-mi mie loc.si atunci n-as fi eu pierduta,incetinita,agatindu-ma de roluri?cu cat mai intim de mine sunt eu ...cu atat un rol mi se va parea intotdeauna strain,cand eu nu sunt straina de mine.

sâmbătă, 30 octombrie 2010

raspuns

steaua ce o mangaiam cu privirea
ca geamana-i in suflet mi-a adus stirea
sa nu mai caut in diferente
sa-mi sterg cumva prin dependente
dor ce inunda o lume intreaga
si mangaiere ce-mi e vaga.
nu stiu ce-i provocat prin rece toamna
ce-am inpacat si am luat seama
te-ntreb inima draga(dmd),ce zambet mi se cuvine?
cand eu raman aceeasi aproape de sufletul din mine
rad si acum privind spre praful ce s-a format
scriu peste el cuvinte ce s-au adunat
si sti ce-a rasarit sub praful sters?
un soare ce cu raze din suflete mangaietoare,
                                                  in inima mi-a dres
sa-ti spun ca-i rasarit continuu si la mine
ca dorul mi-e radar in lume sa crezi nu-ti vine
am declarat ca-mi place om din intamplare sau
                                                      din spirit deosebit
demult in calea inimii imi e venit
fizic sa-l intalnesc,e clar ca imi va fi o mangaiere
dar impacarea imi este data de o mai ampla apropiere
el,un posibil iubit adevarat
nu crede dar vede uratul ce s-a adunat
in jurul lui,iubirea ce o ofera
doar banuieste si nu mai spera
ce urme si pana unde duce
si o iubita a sufletului daca ii aduce
ce vrea nu stiu
un suflet viu
ce dor il macina sau poate il mangaie
dar a stiut mereu ca pasii sai,imi sunt cunoscuti doar lui si mie
asa eu l-am gasit,in rasarit si dimineata am declarat
ca-n sufletul sau m-am uitat
si doar copilul meu imi e atat de drag
ca sentimente din iubire ce spre acest om ma atrag.
sa fug,caci cred ca tuturor am daruit ceva
ce doar cu el speram ca voi afla
e-absurd,caci de iubire treptat m-apropii
nu am facut de-a lungul vietii iubirii copii
nu m-am pierdut prin desfatari nesaturate
sa ma gasesc apoi la pieptul sau,c-aveam in suflet
                                              nestemate.
acest om nu-mi cere nimic
oferta nu-i ridic
nevoi avem ca tot omul
si nu victimizez ca am ajuns ca pomul
cand vantul bate frunzele s-ating
cand omul taie pomi,crengi laolalta in foc
                                   poate se sting
dar radacinile noastre adanc in pamant alaturate
                                           ele se prind
si sti si tu care imi este bucuria
aceeasi care inspre tine(dmd) mi-a deschis privirea
de e distanta intre noi,rabdarea iti e rasplatita
rasplata ce din mine nu-i legata,ce din suflet iti e oferita
nu stiu sa inchei un poem-raspuns
caci la final de fiinta nu am ajuns
asa ca drag dmd ramai aproape de fiinta mea
si nu vei gasi sfarsitul in inima ta.

vineri, 29 octombrie 2010

iar mi s-a stricat calculatorul chiar cand incepuse sa imi placa ,mai mult decat scrierile lui,un barbat de pe un blog.ieri incercand sa-i raspund intrebarii lui voalate daca il plac,internetul de pe telefon mi-a jucat o festa si comentariul meu a ramas netrimis.in speranta ca voi reusi sa trimit aceasta postare pe blog ma gandesc ca voi utiliza telefonul doar sa citesc pana la repararea calculatorului,blogurile care le-am descoperit placute mie.nu voi mai scrie aceasta perioada doar am sa citesc si sper ca el sa scrie mai des decat o face de obicei.vazandu-i fiinta prin scrierile lui am impresia ca largimea universului meu interior e scaldat cu lumina sufletului.asta e ceva normal la mine dar mi se intampla rar in contact cu cineva,eu cu mine se desfasoara acest proces in mod constant.abia astept sa-mi repar calculatorul...:)

miercuri, 27 octombrie 2010

Am revenit

desis molatec imi racoreste cu roua obrajii arsi
de pulberea de ganduri ce a trecut prin mine luminoasa
din dor trezit,plimbat prin pomi stufosi si in pustiu retrasi
s-ascunda lacrimi ce mi-ai refuzat din a naturii casa

in aparitia somnoroasa te invelesti cu ale toamnei frunze
te zgribulesti uimit in fata racoroasei muze
te plangi ca soarele pe piept o umbra ti-a lasat
caci rostul unui semn mai mult nu te-a marcat

lumina patimasa si iubitoare de om abia trezit
se joaca cu fior prin ochii mei in verde potrivit
fosneste iarba,
o lume curioasa ma striga pe nume sa nu mai dansez
ma-ndeamna sa stau,sa ma ascund si pasi degraba
                                                 atenta imi veghez

nu stii si nu vrei ca timpul prin vant sa-l culegi
nu poti si nu dai din viata pe natura sa mergi
te aud ca-mi soptesti din al zilei de maine ecou
ca printre oameni,nicicand,din noi doi nu vom ivi
                                                          ceva nou

picaturi de roua numar
le lipesc pe dreptul umar
aud tot din urma noastra
prind pe scoarta o floare albastra
ma ridic din umbra voastra
zbor cu-o pasare maiastra
ea graieste sunet dulce si strident de straja
ma uit cum trece minciuna vraja
o strig pe nume si-i soptesc usor
ca am uitat de ea sa-mi fie dor
un vant ce are gust amar
picteaza frunze din albul var
eu printre ele nu-s de culori avare
m-aseman soarelui cu raze tipatoare.

te restrangi la pieptul meu
dai jos,de pe trup vesmant din frunze greu
simti cum caldura trece spre ochii tai
si pe obraji iti vin lacrimi,din sufletele noastre vai

nu ma saruti caci ai plecat c-un gand abia venit
in care imi faceai natura special din mine mai frumoasa
tremurul rece din inima ta pe buze indoielnic mi-ai oferit
caci tu ma vezi prin ale tale maini din mici povesti,
                                                         craiasa merituoasa

citesti prin semne de lumina potrivite
zambesc,exclam miscarilor tale uimite
razi,ca nu visai sa ai vreodata parte
ce intregeste descoperita a vietii carte

prinzi frunze albite devreme
le rasfoiesti,in suflet faramitezi probleme
ce cu lumina in apropierea muta
se plimba prin cuget si nu mai e de suflet ceruta

-iubita mea,te-am gasit si tare as vrea
pe drum sa hoinaresc,sa te mangai usor
-dragul meu te rog,din palma mea ia
ceea ce demult te cheama,al meu dor.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Iubire-Cuvinte adresate unui necunoscut om


ce chestie mi-a trecut acum prin minte,citind niste cuvinte scrise de mine din suflet:http://traiestesufletinchis.blogspot.com/2010/10/de-ce-mi-e-dor.html
imi venise in minte ca poate ceea ce simt in privinta ta,imaginea de sentimente,adica tu om necunoscut mie esti doar ceva refulat in mine.cand mi-e dor,nu imi este dor de tine ci de ceva din mine.
asta ma duce la gandul ca si cu cei cunoscuti din viata mea pot face la fel si ar fi cam incurcaceala asta.
pai,cu ce ma ajuta aceasta constientizare?nu mai inchid ceva in mine si am sa te cunosc si pe tine,ii voi cunoaste cu adevarat si pe cei cunoscuti mie.asa vor fi multi oameni nepotriviti mie cand eu nu sunt sincera pe de-a intregul cu mine.cat de usor e sa te minti,si sa creezi asa o incurcatura ce dureaza cu anii intr-o chestiune simpla.
tu poti fi iubirea din mine?daca iubirea e respinsa,refulata in mine,tu mai poti fi?banuiesc ca ai fi orice,numai iubire nu...noroc pe mine, ca iubirea e mai puternica decat vointa mea,in chestiunea asta nu ma pot minti.

vineri, 8 octombrie 2010

femei-barbati priviti-va si ca un dictionar

femeia exista in afara barbatului si independenta de el

barbatul sustine femeia ca existenta unei idei absolute,independenta de el și prin a cărei dezvoltare ia naștere atasamentul de ea.
barbatii care privesc femeia printr-o prisma obiectiva se hranesc cu insusirea femeii de a reda prin traire, realitatea în chip imparțial.
femeia este fortareata  care prezintă interes în timp de război interiorizat al barbatului.barbatul crezandu-se instalat in fortareata,poate rapid stabili aceasta ca tintă asupra căreia se execută eliberarea ranilor de razboi.
 femeia este ocazia barbatului de realizare si construire in termeni cauzali a propriilor sale neantelegeri sufletesti.
barbatul vazand femeia ca si categorie neutra in fata slabiciunilor sale o primeste in viata lui din punct de vedere a evoluției acestor sensuri(slabiciunile).
femeia,tinta liniara asupra careia se executa sufletul barbatului.




femeia considera barbatul ca apartenenta la baza a tot ce există personal in afectivul ei.
functiunea subiectului masculin in sufletul unei femei are un caracter personal, părtinitor.
barbatul are titlu provizoriu in ratiunea femeii,deci e subordonat inspiratiei feminitatii in functiune.
el,barbatul este sensul prim,de baza ce nimereste specificul amor feminin.




joi, 7 octombrie 2010

miercuri, 6 octombrie 2010

IUBIREA-uita cine sunt


cand eu imi amintesc de iubire, iubirea uita cine sunt...iubirea are habar cine sunt eu?

ramai la tine in inima inchis
uita-ma si nu mai veni
eu nu te-am chemat vreodata sa ma privesti
si lacrimi mari pt mine sa versi
nu ti-am cerut sa te supui iubirii mele
sa fi straja fricilor de care fug
nu am nevoie de durere sa fiu mai motivata in a te gasi pe tine,ca fericire
nu chem pe nimeni erou in fata slabiciunilor mele
nu sunt in cautarea cheilor pierdute in somnul suferintei
nu gasesc intrebari salvatoare existentei nimanui
nu gasesc pe nimeni caci m-am gasit pe mine
iubirea nu apartine altcuiva cat timp ea zboara libera in mine si imprejurul meu
faci ochii mari si spui ca nu ma intelegi
si totusi eu iti rascolesc prin suflet
surad relaxata prin unica casa a vietii tale
viata ta ce-mi pui in brate atat de calduros si-mi zici ca ea incepe cu mine
dar ce sa fac eu cu acest inceput cand eu pe al meu l-am lasat demult in bratele altuia.
as primi ce imi oferi tu,dar stii bine ca eu voi lua intotdeauna mai mult,te voi lua si pe tine.
rupi frunze dintr-un pom,zicandu-mi ca pt. ele asteptarea e grea
le impletesti prin parul meu alegand culorile cele mai vi si imi spui ca asa desenezi tu toamna
noaptea prinzi din privirea mea stele ce-ti promit venirea pe pamant a nemuririi in iubire
numeri cate respiratii mi-ai intrerupt cu sarutul tau ce s-a vrut hot de sentimente.
nu accepti ca nimic din trairile mele sa fie actual,sa aiba importanta in ordinea zilei aranjata de tine special pt mine
am adus atatea intre noi,ne-am inbogatit spiritual,dar inca tot nu stim unde sa fim mai intai cand ne simtim aproape unul de altul.
zici ca profund in mine se afla raspunsul tuturor suferintelor de pe acest pamant,dar ce sa caut eu altceva in mine pt ca tu sa salvezi omenirea daca eu suferinta nu gasesc
nu am ce raspuns sa-ti dau si-ti cer sa-mi dai tu suferinta ta pt a gasi raspuns
cand ne-am cunoscut nu voiai sa incepi drumul impreuna cu mine fara sa iti ofer incredere,cand ai plecat pt a sfarsi drumul nu ai mai avut nevoie de incredere de la mine ci ai vrut sa ma numar printre cele mai mari suferinte ale vietii tale
nu stiu unde esti acum si cine mai esti,dar stiu ca eu sunt iubirea ranita pt tine,
eu sunt lama de cutit cu doua taisuri,
eu sunt linistea dupa care alergi nelistit,
eu sunt soarele care te topeste de la prima atingere,
eu sunt prima atingere regretabila apoi,
eu sunt ploaia care curge din ochii tai cu stropi invizibili ce-ti racesc sufletul(pt alte femei),
eu sunt toamna ce va chema timpuriu iarna in inima ta,
eu sunt tot ce vrei tu pt tine,dar nu vrei sa ma privesti in ochi si sa vezi ca eu sunt tot eu.



toamna fiecarei iubiri, ne redeseneaza an de an melancoliile

marți, 5 octombrie 2010

Iubire.Clarisa- Patrice

un comentariu cu niste cuv. care am amanat mult sa le exprim.
eu am fost inselata si am inselat ,in aceeasi perioda am facut-o amandoi.niciodata nu mi-a venit ideia sa insel cat timp sunt in cuplu cu cineva,dar am facut-o si in plus amandoi din aceleasi motive.a refula iubirea care o simteam amandoi ca ne vine unul pt altul.nici unul nu voiam sa ne daruim iubirea ce o simteam venind de sase luni, nefiind pregatiti.el a fost sincer sa imi spuna ca nu e pregatit,eu nu i-am spus nimic.amandoi am simtit ca celalalt o face inainte de a ne spune ceva.dupa un timp  de la aflarea adevarului,fiind in continuare impreuna,amandoi am avut acelasi vis chiar si in detalii,in acelasi timp,cum ca eu il insel pe el.faptul ca l-am inselat a cauzat la el ruptura:a zis ca vrea sa ma urasca iar dupa o luna mi-a zis ca nu mai vrea sa imi vorbeasca.mie mai imi vin sentimente de iubire pt el din cand in cand si atunci simt ca as vrea sa vorbesc cu el.deh,nu am rupt nici o legatura caci nu vedeam de ce anume sa fiu legata decat de iubire.
Clarisa




poezie sau altceva-

08 Apr 2009 Autor: lisa1313 

toata viata am numarat clipele si anii in cautarea iubirii,stiam ca ea e acolo undeva in viitor,o cautam in fiecare clipa.de ce cand o am ,trebuie sa mai numar clipele,urasc aceea numaratoare,urasc senzatia de dor,dorul mi-a umplut viata si din cand in cand cate o mica raza de iubire,nu ar trebui sa fie invers?  :))

urasc aceea numaratoare,as vrea sa fug de ura,dar unde?de ce nu m-ajuta nimeni?de ce iubirea nu m-ajuta?de ce prezenta ei in mine ma face sa urasc clipa?

tu imi raspunzi ca in bratele tale sa fug,acolo imi va fi bine,dar de ce simt ca acolo lacrimile iti vor uda pielea,lacrimile mele iti vor patrunde prin piele si le vei pastra totdeauna ca raspuns in tine.


Terminus ?
Toute ma vie,
j'ai compté les instants et les années à la recherche de l'Amour.
Je savais que c'était là,
quelque part dans mes lendemains.
Je l'ai cherché chaque heure.
Pourquoi quand je le possède,
il faut encore compter les instants.
Je déteste cette attente !
Je déteste cette sensation de manque qui remplie ma vie.
Parfois entrecoupée de petites lueurs d'Amour
Le contraire serait-il dénué de sens ?


Je déteste cette attente,
Je voudrais fuir cette haine,
Mais où?
Pourquoi personne ne peut-il m'aider?
Pourquoi mon Amour ne m'aides pas?
Pourquoi sa présence en moi me fait haïr cet instant?


Tu me réponds, que je peux fuir dans tes bras,
en eux je vais me fondre.
Mais j'ai le sentiment que mes larmes vont inonder ta peau.
Elles vont profondément te pénétrer,
et tu vas les garder pour toujours comme réponse en toi.

V.B Clarisa (traduction et corection avec l'aide de Patrice)

27/03/200
9

Alexandru Andries - Cea mai frumoasa zi



sâmbătă, 2 octombrie 2010

Iubire-scop si sine.

A-ti observat ce usor realizam scopurile de mica anvergura?
In scopurile marunte ne regasim mai usor.Suntem mai marunti si ne putem privi mai amplu decat ne imaginam ca suntem.Mangaierea orgoliului,aici,ne-o permitem.
In infaptuirea lucrurilor mari ca scop,ne simtim marunti,ne e teama sa ne vedem prea mari.Marunti, ne pierdem,ne e greu sa ne regasim.
Luam scopul in sine,ca spatiu in care ne pierdem.De fapt niici noi nu stim ce pierdem.Poate scopul in sinele nostru il ratacim....Dar cum ar fi posibil asta,daca scopul e mai maret decat sinele nostru marunt?
Fiinta noastra cat de marunta e in comparatie cu scopul?

P.S.Mai am ceva de mentionat,ne simtim marunti cat timp ne vedem separati,departati unii de ceilalti.

joi, 30 septembrie 2010

A-trecut

sa te dezlipesti de ceea ce nu iti apartine
iata marea incercare a vietii tale
cand incaperile timpului arhipline
iti cereau in fuga mare cautare.

tind cu zabetul pe buze sa primesc a ta chemare
tu din lacrimi daruite in himera apusa ai primit raspuns
am vrea totusi sa uitam a iubirii intamplare
cand din suferinta o-ntrebare am rapus.

nu primim a toamnei rece vant
cand din vara in caldura nu-i legamant
si din flori primavaratice liant am rupt
roadele din iarna repezita nu sunt a lacrimilor fruct.

acum privim in focul ce ne incalzeste
si suspinam dupa inca un an in care nu ne-am cunoscut
ramanem intrebatori privind in jur,in lume cine ne iubeste
sperand ca vine iar din suflet nou nascut,iubire din trecut.

miercuri, 29 septembrie 2010

Te Las Singuratatea Mea

nu am putut sa-i bag pe gat sufletului meu primitor,singuratatea ca afect,d-apoi s-o lungesc si sa ma inchid in ea.




aici redau comentariul de pe blogul acesta :
scuze,astept sa mi se aprobe comentariul,iar apoi dau copi-paste aici.

Iubire,sex,sau...ce?-comentariu

coment de aici:http://i-the-shadow.blogspot.com/2010/09/iubiretantrica.html

of,Lorelei,pe unde dau de tine se centreaza lumea pe sex.nu stiu de ce,dar am o banuiala...sau mai multe.
Lorelei-asta imi trebuia daca te-am cunoscut,acum ma eliberez si eu de posibile pudori in ale sexului(rad de crap pe blogul tau,uitand de incurcaturi d-astea).
de ce nu as putea face dragoste si cu un strain?
pe mine nu ma obliga nimeni nimica,nici chiar eu nu ma pot forta sa nu fac ceva ce vreau...:D
hai sa mai zicem ,inca o data ,ca sunt in lipsa de facut dragoste.de ce nu mi-as acorda aceasta favoare,daca in jurul meu de ani de zile sunt numai straini?in chestia asta cu existenta vreunor straini pe aceasta terra nu prea cred.in aparenta,contrar a ceea ce vreau sa aduc in discutie nu cred ca oamenii sunt straini unii fata de altii.
sa revin un pic la ideea mea.
fiind singura cunoscuta mie,printre straini,spuneti-mi si mie asupra cui revars nevoia de a face dragoste,asupra mea?ei bine,poate eu nu pot sa-mi fac dragoste mie insumi cu toate ca ma cunosc mai bine decat ii cunosc pe strainii din jurul meu.si totusi am facut dragoste si cu strain,si cu mine.ei, atunci va zic ca vad in spusele voastre o separare dintre anumite lucruri,chiar de voiti atata sa le uniti.
sex,dragoste e usor de facut cu un om fara alte caracterizari aduse lui.
hai sa bag iubirea in oala,in vina zicand:-aaa,esti strain,nu pot face dragoste cu tine caci nu te iubesc.
-iubirea,bat-o vina,ea nu ma lasa sa fac dragoste cu tine,strainule.
-strainule sexi,tu esti doar pt sex.
dar putem decide noi pt cineva ca e pt sex sau pt facut dragoste.
el este pt el si el face ce doreste.
cum faci atunci,ii zici in final:-ah,eu am vrut doar sex
-ei bine eu am facut dragoste,am facut ce am dorit cu tine(nu fara tine)
deci daca eu vreau sa fac dragoste cu un strain,fac ce-mi doresc,cu sau fara voia aceluia.
nu simt nici o obligatie,nici nevoia de aprobare,nici o separare.
ce sa mai separ dorintele doar in virtutea ideii de strain,cunoscut sau iubit,daca am o nevoie mi-o asum,o pun in aplicare clarificand-o.cu un strain sau cunoscut (iubit sau nu) acelasi lucru fac:sex,dragoste si chiar va declar cu mana pe inima ca pot iubi:))
ce din mine sau celalalt m-ar impiedica?frica,saracuta de ea...
frica de complicatii?pt.mine ma intereseaza mai mult mersul inainte.
asa ca dati-o si voi inainte cu vre-un raspuns adresat la ceea ce am exprimat.

luni, 27 septembrie 2010

Iubire-casa din vis

am visat azi la amiaza o casa foarte mare veche.eram pe terasa ei cu mai multi oameni la masa.casa parca imi spunea secretele ei prin visele ce-si povesteau acesti oameni.
un copil se juca pe un scaun cu niste obiecte mici confectionate in forma de lacrimi din aur.m-am uitat la el si ma intrebam cine lipseste de pe acel scaun.
aveam senzatia ca eram pierduta dar ca regasisem casa originara din alt vis.
ma plimbam singura in jurul casei,prin gradina si numeroasele camere,ajungand asezata tot pe scaun cu oamenii la masa.
am intrebat pe cineva apropiat mie daca au fost vizitate si subsolurile.mi s-a spus ca fusesera informati despre aceasta casa,si in subsolurile ei nu se gaseste nimic pretios.
m-am trezit din vis cu intentia de a face o plimbare in subsolurile acelei case.
cineva mi-a spus spre seara ca am ramas cu intentia caci casa nu am de unde sa o iau.
am facut ochii mari...

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu