1.te-ai gandit vreodata ca nu poti sa iubesti?
2.ti s-a strecurat vreodata ideea ca daca tu nu reusesti sa iubesti,nu meriti nici sa fi iubit?
3.ti-ai afirmat uneori ca ai nevoie de anumite conditii pt a iubii?
4.te-ai simtit in viata ta,constrans de faptul ca trebuie sa dovedesti ca iubesti?
5.crezi ca esti obligat sa dobandesti un anumit lucru in viata asta,pt a avea in stapanire iubirea?
6.iti alegi momentele de iubire in functie de ceva?
1.iubirea este puterea ta...nu exista slabiciune.slabiciunea este un paravan,pt a acoperii refuzul puterii.fiind slab,cedezi iubirea unui lucru inchipuit.aceasta este o forma de manipulare.este o momeala pt cel ce va confunda lucrul inchipuit cu iubirea.si asa, acela va cadea in capcana de a-si afla afirmarea prin faptul ca este responsabil de fericirea ta in a iubii.
2.de cand deschizi ochii in aceasta lume,tu nu faci altceva decat sa te convingi ca raul inseamna pedeapsa.credinta in dualitate,sau mai sigur zis credinta in rau este sursa ta de motivare.aceasta motivare se numeste frica.frica devine inamicul numarul unu in viata ta,si acesta motivare bate clopotul de lupta.lupta este factorul determinant care te face sa vezi pedeapsa la tot pasul.orice credinta ca viata este o incercare,este o mascare a faptului ca tu doar incerci sa treci peste faptul de a fi pedepsit.scopul pedepsei este de a te tine ocupat in asteptarea rasplatei.rasplata cea mai promitatoare este meritul iubirii.arma cea mai puternica nu este aceasta:in jurul tau va fi numai iubire conditionata.cel mai de efect este:iubirea din voi va este conditonata.iubirea din voi este conditia care este in mainile altcuiva.marile drame romantice au fost create pe aceasta baza:iubirea este pedeapsa.obiectul motivatiei de lupta.iubirea este doar un obiect de rasplata si pedeapsa.un cerc inchis care te tine ocupat.o ocupatie care te face sa crezi ca esti animal,condus de instincte animalice.dar nu...toate acestea sunt calculate.pt ca un om sa-si creada intr-o natura de animal,trebuie pt aceasta scos din calcul omul.credinta in instictul animal la om,este incercarea de a minimaliza efectele spiritului.
3.amanarea iubirii in favoarea unei creari de activitati care sa favorizeze asa zisa activare de iubire,nu este altceva decat acordarea de credit a neancrederii in existenta iubirii. cand apare intrebarea daca iubirea exista,sa nu uiti ca orice lucru are un scop.deci,intrebarea ta are un scop.indoiala ta ca iubirea nu ar exista, are un scop.scopul de a face o imagine a iubirii,dupa care sa alergi ca un catel dupa propria coada.acest lucru este crearea unui cerc in care sa te invarti,si care se numeste egoism.aceasta este forma reala de egoism,care nu mai poate fi confundata cu libertatea...sau manipulata in numele libertatii.este tot o forma a iubirii conditionate.
4.frica de a nu vedea iubirea este factorul cel mai ascuns in ego-ul nostru.de aceea iubirea se reduce doar la o simpla forma de manifest,ajungandu-se prin autoamagire la superficialitate.dam iubirii diverse nume,pt a lasa o portita deschisa credem noi:iubirii.de fapt,in realitate noi inchidem portita intuitiei,astupand-o cu amagiri.asa se ajunge la dezamagire,pt ca visarea(unul dintre canalele de comunicare a intuitiei) o reducem la franturi de amagiri.zoburi si franturi ce le cersim.zoburi care ne aduc cea mai mare amagire:dovada ca suntem niste ologi incapabili de iubire.
5.de-a lungul timpurilor,am avut mereu confirmata ideea ca trebuie sa dobandim ceva.acum,in anii vremurilor noastre ideea ce ne ia cu asalt este ca trebuie sa te dobandesti pe tine insuti.ca si cum tu ai fi in alta parte,si trebuie sa platesti ceva.daca te lasi inselat de noua moda a vremurilor,pt a intelege mai bine poti sa vezi ca aceasta este o forma de comert.este o forma periculoasa de comert,deoarece intareste o credinta:faptul ca sufletul isi are lacasul in noi,dar ca ar exista posibilitatea ca lacasul sa nu-i fie permis doar prin baza unei aprobari.
al saselea punct e raspunsul fiecaruia.aceasta intrebare contine deja solutia cea mai usoara la celalate cinci.este o forma usoara de raspuns ce poate fi aprofundata prin prizma vederii acestei idei:nu exista alegeri in viata,ci doar momente.daca consideri un moment ca o alegere,iti inchizi orice alta posibilitate.se crede ca se fac alegeri responsabile in viata.nu este asa,pt ca ideea de a alege se face tocmai din frica de a-ti asuma responsabilitatea pt alte posibilitati.asa se ajunge la neancrederea in moment,MOMENTUL EXPRIMARII VIETII(fiintei) TALE.
Un gand
Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.
Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.
"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."
"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "
Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.
"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"
"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."
Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.
Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.
"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."
Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.
Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.
"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."
"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "
Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.
"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"
"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."
Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.
Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.
"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."
Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Da mai departe
“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”
"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.
Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.
Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.
Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”
"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.
Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.
Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.
Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."
Premiu
2 comentarii:
Minunat text, mi-a folosit mult! Mulţumim pentru că ne ajuţi să ne "descâlcim" unele nelămuriri!
ma bucur cand oamenii isi intalnesc simtirile,si eu am simtit cat de folositor imi este sa imi aplic practic aceste raspunsuri.
interesant e ca,intai mi-au venit raspunsurile si apoi am zis ca intrebarile nu ar strica pt cei care inca le au.
iti raspund multumirii tale cu placere,deoarece chiar e placut cand am astfel de trairi.
la faptul descalcirii,mai ramane de gandit,pt ca sunt ceva oameni care se vaita de contrariul.
eu stiu ca este o "descalcire",caci asta simt cand trairea se produce in mine.
Trimiteți un comentariu