Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






vineri, 26 august 2011

cateva idei

pana nu iubesti nu vei vedea vreodata iubirea din altii.
iubirea din tine e ca un soare ce isi reflecta proprietatile ca niste raze intr-o oglinda,in alt om.

ce mi se pare bizar e ca oamenii inca calculeaza iubirea sub forma de portii si insusiri,cand stim cu totii ca iubirea e ceva ce nu putem cantarii si imposibil de definit.

recent am zis cuiva ca accept iubirea sa,nefiind obligata sa o si primesc.
acceptarea faptului ca iubirea exista,anuleaza din start situatia iluzorie ca cineva detine iubirea.
cum pot primii iubirea care oricum deja exista in mine?
pot primi caracterizarea iubirii detinuta de altii,dar nu pot garanta celuilalt de ceea ce va iesii din mine in urma acestei situatii.

singurele bariere existente in om sunt de fapt niste rani in curs de exprimare.cel mai dificil lucru in aceasta viata este exprimarea unei rani.
o rana e ca o voce ignorata.asa ca,in van,cereti altora sa va asculte...cand voi sunteti surzi.

ti-ai pus vreodata intrebarea daca ai incredere in fericirea altuia?
de multe ori privim spre fericirea altora,uitand de prezenta increderii noastre.
un om nu are nevoie de increderea noastra pt a fi fericit. noi nu ii putem privii fericirea, fugind constant de propria incredere.vom cauta,in consecinta inlocuitori,ca niste ochelari de soare pt a privii soarele din suflet.unde vei gasi vreodata curajul sa privesti cu ochii liberi soarele?in increderea ta.


24 de comentarii:

aldebaran spunea...

iubirea trebuie oferita, inainte de orice. este usor sa purtam iubirea inauntru. asta e iubire by default, provine din iubirea de sine, care este importanta si ea, dar niciodata suficienta.

mai dificil este sa oferi iubire altcuiva. fara sa astepti sa primesti ceva inapoi. de acolo incepe totul. daca e sa inceapa vreodata.

increderea isi are radacinile in siguranta. iar siguranta, este o fata morgana ce alearga neatinsa, pe campurile pline de gropi, pe care calatoresc adeseori sufletele celor mai multora dintre noi.

Toteu spunea...

parca vedem lucrurile invers.
dupa ce am citit si inteles comentariul tau,fac experienta de a ma uita intr-o oglinda.
in oglinda vad cum ochiul meu drept e stang...si zic asa:
-siguranta isi are radacinile in incredere...si uneori si in siguranta iti simti fericirea incompleta,simti ca lipseste ceva...
-faptul ca sunt obligata sa primesc iubirea cuiva,inseamna ca se asteapta ceva de la mine...eu nu ofer ceea ce are omul deja,eu doar ma bucur.
-iubirea trebuie oferita,inainte de acceptarea existentei ei?ce inseamna pt tine existenta iubirii?hai sa taiem iubirea in bucati si sa o impartim intregii lumi...eu iti arat unde e iubirea,iar tu o tai cu cutitul...si te las pe tine sa oferi apoi,...si sa primesti.

Toteu spunea...

si inca ceva:ce inseamna pt tine cuvantul sine,indiferent de contextul in care il folosesti?

aldebaran spunea...

nu vreau sa disec acum cuvantul sine.

nu cred ca vedem lucrurile invers - imaginea reala este totuna cu cea din oglinda, doar inversata din cauza faptului ca te afli in partea "cealalta". oglinda te vede si ea pe tine, si pentru ea, tu esti "pe dos". poate suntem doar de o parte si cealalta a unui luciu de sticla. poate ecranul asta este luciul.

afirmatia si negatia sunt parti concrete ale aceluiasi adevar. una nu exista fara cealalta.

siguranta nu este in sine si in complet, chintesenta fericirii; totusi nu stiu ce fericire poate exista cand esti tremurand de nesiguranta; eu doar ma refeream la faptul ca multa nefericire isi are radacina in nesiguranta primara. si asta e o realitate in jur, nu neaparat in ce ma priveste pe mine, cel care comenteaza aici. asta nu inseamna si ca negarea acestei afirmatii este valabila. nu toate negatiile sunt. in matematica, s-ar spune probabil, ca functia nu este inversabila.

sunt curios daca, aplicand "inversa" afirmatiei de mai sus (cu taierea in bucati), ma voi margini sa primesc iubirea, fara a da nimic inapoi. si omul acela, in consecinta, va fi plin de fericire, intrucat eu am primit.

si acum poate o sa ma neg aici, afirmand ca iubirea nu se imparte intregii lumi, ci se ofera unui om anume. si se ofera, fara a cere in schimb, si fara a astepta. si fara a o pune pe umerii celuilalt, pentru ca asta nu se poate. iubirea e a ta, insa efectul ei se transpune in celalalt.

una peste alta, discutii logice despre lucruri din cu totul alt registru.

aldebaran spunea...

ca o paranteza, am intalnit recent un om, pe marginea prapastiei. si sunt multi asa. nesiguranta acelui om este dusa la extrem, si e pe cale sa se distruga. si nu-l pot ajuta. nu stiu cine poate.

acel om nu cunoaste iubirea, si nu poate sa creada ca fericirea e altceva decat o sarada inventata pentru a-ti bate joc de oameni.

si nu e vinovat pentru faptul ca i-a fost mutilat sufletul. e doar un om, din multimea pe langa care am trecut cu totii in aceasta seara.

aldebaran spunea...

si tot despre iubire... si locul de unde izvoraste... si ceva in plus

http://www.youtube.com/watch?v=IX3SK8XAlpI

Joker spunea...

"cum pot primii iubirea care oricum deja exista in mine?"
?
cum? Simpluu..
-Dublândo!
:))

Joker spunea...

Ultimul paragraf dragă Toteu e cel puţin interesant..
Însă faci referire la iubirea cosmică
Ceea ce nu-i rău deloc

Să nu uităm că Iubirea, aici pe Pământ este dincolo de bine şi rău,
dincolo de interes şi dezinteres, şi poate ce contează cel mai mult aici...este MANIFESTAREA EI!Acea sevă "minunată" a exclusivităţii ce te poate duce în momentele cele mai neaşteptate de la extaz la agonie şi de la linişte la infern.treptat ce e drept..

În manifestarea şi în percepţia, vibraţia iubirii...să o poţi cuprinde sau să o poţi da cuiva este tot ce e mai împovărător în această viaţă.
Diavolul,diplomaţii, rudele nu se vor sfii să te vadă ca ei, adică...
COMPROMIŞI. ...Mici

Tu vorbeşti de Iubirea liberă:
Vivat. Trebuie însă a-i crea condiţii de a apare, şi oameni care o pot primii cum se cuvine..

Florina R. spunea...

Foarte frumos și profund acest text despre iubire! Multe adevăruri...
Așa este, până nu iubești, nu înțelegi ce este iubirea, și nu o poți înțelege nici la alții. Multe lucruri pot fi învățate teoretic, dar nu și iubirea. Putem cunoaște mii de texte despre iubire, putem fi scriitori, poeți, dar abia atunci când o simțim cu adevărat, amuțim! Pentru că ea depășește cuvintele...

Și da, putem ajunge în stadiul de a accepta iubirea cuiva, faptul că ea există, dar acest lucru nu ne obligă să o primim, să ne-o însușim. Poate că ea nu corespunde structurii noastre, poate că nu ne-ar face fericiți! Și noi, la rândul nostru, nu putem garanta că vom răspunde la fel. În iubire nu există reguli clare și garanții.
Singura iubire absolută și necondiționată este cea divină, iar la nivel uman, cea a sfinților. Restul sunt trepte, încercări de iubire. Valoarea unui om se cunoaște și după calitatea iubirii sale, după gradul de necondiționare, și puritatea ei (adică, lipsa egoismului).

Iată un subiect generos, care poate fi dezbătut o viață!:) Să ai numai iubire, din cea care contează pentru tine!

Toteu spunea...

aldebaran-vorbesti de oferit si primit...acestea sunt gesturi si semnificatii pt mine.iubirea nu face nimic,ea este....eu nu pot vedea mai mult sau mai putin de atat,nu mai pot scapa de aceasta.orice mi-ar fi in viata,oricum ar fi oamenii cu mine...iubirea este.nu pot fugi de aceasta evidenta.orice as incerca sa fac altceva decat este Ea,imi dau lacrimile...e ca si cum ma rup cu o durere surda.uite si azi,cand cineva imi cauta nod in papura,eu nu reuseam decat sa o vad pe Ea,ca ea este acolo.pt mine aceasta este o vedere si traire minunata si nu stiu,sincer ce as avea de oferit sau de primit mai mult de atat.pt mine iubirea este o prezenta de cand ma stiu.ce as putea primii in plus, decat ceea ce este de-o viata?cineva vine in viata mea si vine cu iubirea uitata,pot face gestul oferiri,simbolic,doar ca un buna ziua.oricum,nici in asta nu cred,ca omul poate uita iubirea...dar omul isi construieste viata pe asigurari si reasigurari,iar eu si Dumnezeu am fi pe post de agentie de asigurari pe viata... si poate si pe moarte(da,caci multi oameni uita ca traim doar o viata,si vor atatea asigurari ca si cand ar trai cat zece).
in privinta acelui om din paranteza...
el poate nu a vazut niciodata un om langa el care sa-i arate cat de greu e sa respecti iubirea.daca ai sti cate iubiri in ghilimele sunt intr-un singur om,te-ai lua cu mainile de cap.iubirea, si iubirile de cealalta parte a unei oglinzi,este de fapt secretul intregii omeniri.imi e mie usor sa ma respect stiind ca in lume sunt atatia eu in atatea feluri?
toti ne numim eu,nu?care o fi cel adevarat?nu-i asa ca aceste intrebari au miros de uman?

Toteu spunea...

Joker-frumos prieten al copiilor de suflet...da,hai sa o dublam,dar crezi ca oamenii sunt pregatiti in actul iubirii duble?in dublarea iubirii te gasesti pe tine si iubirea,si ar trebui sa fugi printre necunoscuti pt a nu fi taiat in bucati sau sa nu fi lovit cu pietre.odata am scris pe blog replica unui personaj din film,cum ca un om inteligent e acela care poate pastra in mintea sa doua idei aparent contrare.asa e si cu dublarea iubirii...la fiecare ocazie,omul va vedea omul si va sari la gatul lui ca un animal.
ce spui tu sunt planuri mari si pe lung termen...nu spun mai mult.

totul se refera la iubirea cosmica,caci acesta este referatul cautarii noastre interioare.
mai,spune-mi si mie ce am trait eu pana acum ca manifestare,daca eu nu am avut niciodata senzatia aceea a exclusivitatii,a unicitatii.am simtit ca oameni imi trimit spre mine aceasta ca dar,dar in mine era ca si cum nimic nou sub soare nu s-ar fi intamplat.cum pot sa numesc eu ceva ce maine voi trai,ca unic fiind,care deja este peste tot?poate daca as dormii o clipa,si cineva ar veni sa ma trezeasca,as numi clipa din somn,ceva exclusiv.dar daca iubirea ma urmareste si in somn,si ea nu are nici o clipa de odihna...nu crezi ca in adancul sufletului meu voi simtii un iz de atotprezenta?
singurul lucru ce il pot spune despre mine,in privinta acelui treptat,care simt ce inseamna pt tine...este intr-adevar o continuitate asupra careia nu am nici o putere,decat aceea de a o privii...si da,imi vine sa dansez de bucurie in fiecare zi.si ceea ce imi vine,asta si fac...este un dans creativ.

diplomatii,ce o poarta-n geamantan...n-au decat sa ma vada ca ei,caci ceea ce eu vad in mine...vad oriunde arunc privirea,si in afara mea.o fi asta prea mare realizare,INTRE mine si ceilalti?

sunt o incapatinata poate,dar nu am ce conditii crea,care oricum sunt deja.de ce sa ma impiedic de un ciot?nu vreau sa cred ca sunt oarba.spune-mi mie ce nu-i liber pe lumea asta?stai ca iti spun eu...azi dupa o ora de la o discutie intre mine si fratele meu,el imi zicea:-uite,clarisa a primit de la acesti oameni si bea un paharel de tuica.
-pai,mie nu-mi place alcolul in general.
-vezi ca nu esti tu insati,caci tie nu iti place alcolul.
-mi s-a oferit.
eu sunt atat de mult in interiorul omului incat gesturile care le fac,nu le pot numi decat...naturale,libere.
eu nici nu mai pot vedea bariera intre ce vad in tine si ceea ce exprimi tu,decat daca iti cer tie acest lucru.si o sa ai,ehe,munca de lamurire cu indeplinitul acestei cerinte.

aldebaran spunea...

eu mi-am gasit raspunsul. ca mai toate lucrurile importante, e simplu.

florina are dreptate in ce priveste iubirea divina, aici insa totusi vorbim despre cea pamanteana, cu hrana pe care ne-o ofera uneori, si limitarile ei laolalta.

stam si tot discutam ce e iubirea, si de unde apare. de ce, toate astea?

iubirea omului - trebuie traita. si atat.

iar daca ar trebui sa cugetam asupra ceva, ar fi, de nu o avem, de ce nu o avem acum.
si de o avem, de ce nu este implinita.
sa ne oprim o secunda din alergarea nebuna, si sa ne dam acest raspuns.

clarisa are dreptate. intr-adevar, dincolo de raspuns, si implinirea ei, iubirea este - pur si simplu.

a da si a primi, e doar o conversatie. nu are legatura cu iubirea, ci cu folosul, care este un alt lucru.

Toteu spunea...

Florina R.-...dar ce sa mai zic despre ce scrii tu...oricum,pe blogul tau sunt unele cuvinte de ale tale care parca se unesc cu gandurile mele,si aceasta unire ce pare fermecata intr-atat de repede lumineaza in profunzime...

ea depaseste,da,cuvintele...dar si cuvintele isi au frumusetea lor cand Ea este prezenta...si aceasta prezenta in cuvinte,in tot,nu o putem uita niciodata;asa incepem sa iubim omul care suntem,asa ne patrunde iubirea...pana la ultimul cuvintel,pana la ultima rasuflare,conducandu-ne prin lumina ei.

ce sa primesti de la un om,daca iubirea nu este a lui,nu este a mea?iubirea este,cum si eu sunt,cum si o floare este?
oare cati oameni isi pun intrebarea:daca iubirea se uita in oglinda,ma vede pe mine?oare cine are curajul sa zica:da,ma vede,caci ea e a mea?si daca e si a altuia?dar a lumii intregi?si ea te vede doar pe tine,esti sigur ca e doar a ta?
ceea ce este clar in iubire,este ca ne vedem pe noi insine.in iubire ne vedem clar si cel mai sigur cu putinta.dar,ca un copil,omul daca vede un gunoi arunca cu el in ea...sa vada ce efect are asupra EI.sti cum fac bebelusii,le dai de mai multe ori obiectul in mana si ei tot arunca cu el pe jos.
sa imbratisezi iubirea(cum zicea Joker)sau sa dai cu tine in ea si sa iti inchipui ca te dai cu capul de pereti,si apoi sa te plangi ca iubirea e cea care ti-a facut ranile.

fiecare treapta e o voce a Ei.de cate ori ne incapatinam sa nu trecem mai departe la urmatoarea incercare de iubire....inseamna ca mai vrem sa ascultam inca un pic din aceea voce,inainte de a o lua de la capat.

eu reusesc totusi,chiar daca cu greu,sa vad valoarea unui om,indiferent de conditionari si egoism.valoarea unui om,este iubirea care eu o vad in el.aceasta nu este o conditionare,...conditionare poate fi daca eu il cer pe el a fi fara conditionari pt ca eu sa ii vad valoarea.
sunt oameni frumosi in viata mea,indiferent de ceea ce vad eu.ceea ce vad eu se schimba,dar prezenta iubirii e neschimbatoare.

mersi, si tie sa fie de la Domnul si de la noi.

Toteu spunea...

aldebaran-uite chestia cu oglinda:nu cumva sunt tot cuvinte de ale mele acestea din ultimul comentariu al tau?
si asta:
a da si a primi, e doar o conversatie. nu are legatura cu iubirea, ci cu folosul, care este un alt lucru.

Toteu spunea...

si uite inca un raspuns cu senzatia aceea de simplu:lasa-te trait de iubire.sti cum am zis...iubirea se uita in oglida.oare cum isi traieste ea aceasta privire?ai vazut cum se priveste pe ea,in intimitatea ei,o femeie goala in oglinda?aceea dezbracare a ei,chiar daca e goala...
iubirea e si mai si decat femeia.

Toteu spunea...

aldebaran-am privit video de pe youtube,si iti dau raspuns cu ceea ce scrie inspre josul blogului dupa fiecare postare:
Da mai departe
“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

si mai zic ceva:
fiecare ajutor uman,este o rugaciune adresata lui Dumnezeu.
eu am putut vedea rugaciunea in sufletul fiecarui om inspre care priveam,si atunci am avut vederea minunata ca oamenii toti,se ajuta intre ei,chiar daca ei nu stiu ca o fac.e sigur ca Dumnezeu vede aceasta,daca eu ca simplu om am avut aceasta bucurie...de la El.

aldebaran spunea...

cuvintele tale, sunt totuna cu cuvintele mele. asta pentru ca, totusi, cuvintele sunt aceleasi. pentru ca am ajuns la aceeasi concluzie, desi pe cai diferite.

referitor la a trai iubirea, eu sunt adeptul lucrurilor practice. desi poate e incorect spus.

trebuie sa traiesti prezentul, iar iubirea este inclusa in acesta.

Toteu spunea...

daca practicul nu ar fi azi,maine nu as mai putea fi nici teorie.e clar ce se intampla cu mine in prezent?e clar,si dupa ce am repetat,intentionat,in comentarile mele...cuvintele:prezenta iubirii?prezent si prezentza,este pt mine acelasi lucru.nu pot sa nu raspund prezent,atata timp cat vad prezenta viata oriunde as intoarce privirea.vrei sa mai repet cuvantul prezent?sau te referi inca la aplicabilitatea si reusita care o traiesti in practic?

aldebaran spunea...

ce spui tu, Toteu, nu contrazice ce spun eu. si ce am spus eu nu contrazicea ce ai spus tu.

este acelasi lucru, exprimat in doua forme diferite.

cuvintele sunt uneori mai mult bariera, decat dezlegare. ne este data insa, abilitatea de a le dezvalui puterea.

ca o observatie, intrevad la tine, printre randuri, nevoia de justificare. si cerinta de a justifica. oare de ce?
nu este nimeni judecatorul tau.

e doar o coala de hartie alba, pe care desenam ganduri.

Joker spunea...

oamenii toteu, sunt pregătiţi în actul iubirii duble numai dacă n-au de pierdut şi numai dacă simt ei că sunt stimulaţi sau satisfăcuţi, de fel pretenţia exclusivităţii le omoară naturaleţea continuităţii Actului iubirii de aceea nr de frustraţi este în creştere. Şi da pot oricând să dublez iubirea, pot chiar s-o triplez!! Tu poţi? Sic!
:)
Foarte de acord cu "două idei aparent contrare", contează izvorul nu?
:))
-Dansează, dansează..ştii?
:))

Serios?
La mine "munca de lămurire"este ca un fel de atu universal..
Crezi că pot să am dee furcăă?
:))
Eu nu cred
:)

Toteu spunea...

Joker-in privinta ideilor contrare...tu esti unul.nu exista inca unul in tine contrar tie,deci nici ideile nu sunt contrare.

nu cred ca o sa ai de furca,ci de lopata de dezgropat.

a fi pregatit,inseamna a fi gata in fata stimulilor naturali...nu sa ceri.a fi pregatit inseamna ca realitatea ce o astepti din afara,sa o aduci in tine si sa o intregesti prin tine...iar apoi sa te apuci sa creezi visul.

hai sa o facem de patru ori iubire...caci asta e baiul,nu?...unde-s doi puterea creste...la patru.
daca as crede in numerologie as zice ca e ceva legatura in data de nastere a fiului meu care e 4,si eu13;

Toteu spunea...

aldebaran-cuvintele sunt uneori mai mult bariera, decat dezlegare.
-cuvintele sunt uneori mai mult dezlegare, decat bariera.
asta-i baiul,vrem cu bariera...pt ca e prea mult dezlegare.sti ca nimanui nu ii place sa ii intri in spatiul intim al mintii sale.
daca crezi in bariere,vezi cu greu ca omul isi petrece timpul mai mult cu dezlegare.

nu cred ca justificarea e un punct rau de sprijin...caci atunci omul iti arata ca el nu are de gand sa se opreasca din descoperire,indiferent de ceea ce faci tu.

simte in cuvintele mele, cum ele urmeaza descoperirea ce o aduc spre exprimare,si nu vei avea senzatia judecatorului...ci vei vedea doar coala ce continua sa fie descoperita ca prin magie,cu niste desene si litere ce te-au condus la ea...ea nu va mai ramane acoperita de ele,ci vei vedea prin ele.

Joker spunea...

Serios?
Am nevoie de "lopata de dezgropat"?
vezi tu să am eu comori aşa "cu greutate" ce tre' să le scot la suprafaţă?
Şi mă rog, în ce zonă anume să sap?
:))
-Unde' doi puterea creşte?
Oare cât?
:))

Toteu spunea...

:)))
prea multe intrebari,dupa afirmatile mele...mmm
zona?!!!
mai intrebi?
dezgropi pamantul doar,caci comorile raman acolo.

unde-i doi,unu creste cat doi....si tot asa...

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu