Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






luni, 13 decembrie 2010

Iubire-ce sa fac,ca nu-mi sta gandul la astea.


unii oameni parca au un talent deosebit sa-ti favorizeze stari neplacute.de multe ori ma incurajez zicandu-mi ca asa voi descoperi cum sa nu raman in bataia vantului care le iese unora pe gura.
altii parca sunt nascuti pt. a pune baraje sinceritatii.si aici ma incurajez zicandu-mi ca asa sinceritatea mea va deveni mai evidenta pe zi ce trece.
iar pt.unii esti vizibil doar cand li se mareste lor egoul,pana la nesimtire.ma incurajez in continuare zicandu-mi ca aceasta este pt readucerea egoului meu in firescul lui rol.
-ma simt ciudat,parca simt in creierasul meu un adaos negativ.nu ma satisfac gandurile mele,sunt mici si urate.nu am trait niciodata aceasta,dar le las sa plece ele singure,nu le alung...asa,pt. a le observa menirea fara sa le judec.


m-am gandit sa profit de trecerea acestui negativ,prin fata ochilor mei,si sa scriu si eu ceva,orice,pt a ma sti cum sunt eu din acest unghi cand ma voi reciti de fiecare data,cu alti ochi.ce,pai numai altii sa vada negativul la mine si sa casc ochii mari la ei ca si cum s-ar adresa altcuiva,nu mie?
-asa stau acum si imi observ situatii din viata mea si ma intreb ce mi-a venit mie bine in cale.nimic,ma vad doar pe mine bine si copilul meu.am cateva sentimente frumoase in trecut pt anumiti oameni,dar acum nu am nimic de la ei,decat pe mine.sa port aceste sentimente cu mine si sa-mi zic- acestea putine cum sunt ele au puterea doveditoare ca tot raul e trecator.
-ma mir acum cat pt o viata cum incarca unii oameni relatiile,ca disperatii,ca si cum ele ar fi goale.
-am senzatia acum ca m-am saturat sa simplic oamenilor drumul spre ei insisi.m-am gandit mereu ca asa  le-ar fi si lor mai usor sa ma vada asa cum ma exprim si neantelegerile ar deveni ca un fum de tigare pt. ei,nu un tsunami.
-simt ca si o consumare in mine a explicatilor care le dau in cazul neantelegerilor.ce atatea intrebari adresate mie care oricum nu prea apuc sa le dau raspunsul,caci celalalt ajunge inaintea mea la o forma de raspuns?
-de ce mi se ofera negativul,care oricum nu prea am ce face cu el de atatea ori in mainile mele? se intampla prea rapid,si nu sunt Dumnezeu sa transform rahatul unora in ceva benefic lor sau mie.dati-mi mie tot,nu ma menajati, fiti sinceri cu voi insisi,eu primesc tot.dar sa ma serveasca si pe mine cineva cu probleme interioare deja rezolvate,sa vad si eu cum e.poate sa fie zece nerezolvate,dar macar una rezolvata. cersesc de ani de zile.sunt prietena oricarui om,inainte de tot,dar asta nu inseamna ca sunt un zid  fara sentimente.tocmai aceste sentimente garanteaza siguranta de a putea primi ceva.si totusi de ce sunt oameni care ma vad de nesfaramat?bine,eu sunt asa,dar nu sunt balta in care sa-si spele fiintele dragi,murdaria de pe picioare.
altceva-majoritatea oamenilor simt cum pot fi eu...o fiinta cu toate posibilitatile.asta sa-i sperie?sa simta raul,neplacutul in ei si sa-si zica apoi speriati ca si eu am aceasta posibilitate?si apoi...sa tatoneze pe chestia ca trebuie continuu sa le dau asigurari ca am altceva mai important de facut,decat utilizarea raului?
"eu fac rau,tu de ce nu faci?"
"asa"
ma simt golita de rau,ca si cum oamenii din viata mea,doar la asta m-au ajutat in majoritatea timpului.
dar daca e altfel?asa,fara sa-mi dau eu seama,cum mi se arunca un pic de negativitate,eu ma eliberez de resturile mele.
dar de ce eu nu simt negativul in mine ci doar cum trece si ma saluta,vazandu-si de drumul lui?ca si cum nu si-ar prinde radacini in mine.
azi imi venea un sentiment negativ prin fata nasului.si ma surprindea faptul ca il vedeam lamentabil cum se ruga de mine sa-l primesc.era vorba,oferta sa nu mai vad niciodata o persoana foarte importanta in viata mea si a altora dragi mie.mi se parea ca ies din realitatea situatiei daca as dori sa nu mai vad niciodata pers. aceea.mi-a ramas sa zic:eh acum,ce pretentii...ai altceva de facut.
nu stiu ce sa fac cu lucrurile acele negative primite in mana mea,imi vine sa le intep ca pe un balon si sa rad in urma acestei senzatii.dar oamenii care mi le ofera le considera importante,cum sa-mi bat joc de munca lor...dar pt mine ei sunt mai importanti.

La ce imi sta mie gandul...ca as vrea sa-mi petrec sarbatorile cu un barbat si copilul meu.acesta e gandul cel mai statornic caci se apropie asa de calduros de sufletul meu.Dar eu nu cunosc acel barbat inca si totusi el este.

Va dau cititorilor,cate un pupic pe obraz,de noapte buna.

13 comentarii:

dmd. spunea...

Doresc mult bine pentru tine si Alex.....acum si in continuare.

Toteu spunea...

Mersi Dan,si tie la fel,iar daca nu ne vb,vedem,pana in sarbatori...iti doresc sa petreci sarbatori placute si inspirate.

futilitati spunea...

Asa este, unii oameni reusesc sa-ti creeze sau sa-ti amplifice starile negative. Evita-i, atat cat este posibil bineinteles.

Catalin spunea...

Mâinile nu ar trebui să deţină decât lucruri pozitive...
Mai devreme sau mai târziu dorinţele unui om vor prinde viaţă...

Toteu spunea...

futilitati-oamenii nu reusesc sa-i evit cu sau starile lor negative.starile cuiva negative nu le evit,se astern in palma mea si le privesc.
sti,un om cand comunica sub influenta starilor negative este grabit sa ramana la nivel superficial,din frica ca aceea influenta sa nu intre in interiorul sau sufletesc,mai mult decat crede el ca poate suporta.omul se grabeste si eu raman blocata cu lucrurile acelea in palma mea,nu tin pasul,caci nu stiu ce sa fac cu ele.daca omul ar fi creat o impartasire sufleteasca,graba lui ar fi fost rezolvata,caci in apropierea a doua suflete,marile probleme,treptat dar rapid,devin mici si se rezolva incepand de la acest sine sufletesc.
mi-e nu are cum sa-mi amplifice cineva starile negative,daca eu nu le am pe acestea.eu privesc continuu in interiorul meu,la ceva cu adevarat pozitiv si linistit, care derama orice-i negativ.cand zic derama,inseamna ca rupe orice radacina de negativ care risca sa se agate.

Toteu spunea...

catalin-daca zic ca nu stiu ce sa fac cu negativul,te asigur ca nu stiu nici ce ar trebui sa detin.oricum,mersi pt aceste cuvinte.
dincolo de dorinte e omul care are viata,omul da viata unor dorinte.dorintele au mai mica insemnatate pt mine decat omul care le da viata.viata care el o pune in dorintele sale e cadou pt mine.asa si eu cand pun viata intr-o dorinta,aceasta va prinde viata cand vreau eu.si eu vreau,doar atunci cand omul va primi cadoul oferit de mine.deci dorinta va prinde viata doar prin impartasire,caci automat eu voi primi bucuria celuilalt la vederea cadoului.cand zic ca pui viata,nu ma refer ca te pui pe tine,caci ce sa faca un om cu tine,ca el poate nu se descurca prea bine avandu-se pe el.spun de viata aceea ce te anima pe tine,ce anima o dorinta.si o mica complectare,cand omul e in armonie cu viata ce il anima,dorintele,etc,orice prinde viata natural.aceasta exprim eu prin acest blog,in viata mea de zi cu zi si un pic in ultimile randuri ale acestei postari.

Toteu spunea...

Dan-scuza-mi neatentia,nu scrisesem mersi si pt continuarea dorita mie.

Joker spunea...

"voi descoperi cum sa nu raman in bataia vantului care le iese unora pe gura.
altii parca sunt nascuti pt. a pune baraje sinceritatii"
:)))
Minunat de adevarat spus!:)

"ma mir acum cat pt o viata cum incarca unii oameni relatiile,ca disperatii,ca si cum ele ar fi goale."
Senzationala si asta! Bravo. E adevar pur:)
Vizavi de rau:curat scris nemurdar:)
semanam mult in perceptii:)

Toteu spunea...

"altii parca sunt nascuti pt. a pune baraje sinceritatii"-da Joker,am zis asa pt ca multi oameni simt ca au un rol in viata asta si dau cu coarnele inainte fara sa fie atenti in jurul lor si fara sa stie ca cu cat innaintezi, directia rolului se schimba treptat.daca tu ca om te aflii chiar intr-un punct de schimbare...ei te considera vinovat de atentare asupra rolului lor si incearca sa te retina cu orice pret din ceva natural al vietii.
ma bucur ca zici ca ne asemanam in perceptii.aceasta vine de undeva,prin aceasta ni se evidentiaza ceva ce eu de ani sunt atenta sa deschid bine ochii asupra.

Joker spunea...

...iubirii
sau a frumosului ce duce la iubire.
Numai ca ea, iubirea, se intretine, se leapada de orgolii iar slabiciunile sunt mangaiate. Pacat ca oamenii nu se inteleg, lepadandu-se prea usor de iubirea de2. Este si foarte greu, in masura in care a iubi inseamna a respecta, amngaia, a tacea...si a intelege:prostul, proasta de langa. E in firea noastră. păcat că simţurile ne sunt, pare, atât de perisabile.

Toteu spunea...

ce drag imi esti tu...:D
1se intretine-intre tine
eu tin ceva,tu ti ceva,intre noi e spatiu,pui iubirea in spatiu gol.
2se leapada-iubirea nu detine nimic,decat pe ea insasi.
3slabiciunile sunt mangaiate-slabiciunile sunt strict legate de credinta.

1iubirea este atotcuprinzatoare,deci poti sa faci abstractie de spatiul gol...:)glumesc,era doar o expunere simpla.
cand iubesti,iubirea iti confera exemplu,exponatele pe masa.tu doar esti credincios iubirii in caz de probleme.ceea ce ea ti-a conferit nu vei reusi sa gasesti pe lumea aceasta ceva mai,mai ...veridic,palpabil sufletesc si constant.asa ca in caz de probleme,e singura solutie,si chestia este ca aceasta varianta de solutionare nu are limite de izvorare.e superb,ce mai...
2iubirea pare ca este in afara oricarui lucru,dar ea isi baga codita peste tot,cum ziceam este atotcuprinzatoare.de exemplu:eu imi bag codita,nasul,etc cu iubire,prin orgolii,ale mele sau ale altuia.e un spectacol extraordinar pt mine,caci eu stochez informatia la nivelul perceptilor dar sunt centrata in iubire.am ochii atintiti pe iubire,indiferent de manifestarea orgoliului celuilalt,caci adevarata manifestare se petrece (pr)in iubire.
3eu simt aceea managiere a slabiciunilor,si in termeni psihologici se numeste compasiune.ce face iubirea in fata slabiciunilor?ah,nu vreau sa te sperii din cauza unui cuvant,dar iubirea strapunge slabiciunile.hai sa-ti prezint o imagine:o femeie sta lipita de un zid rece,prin mangaierea ei,incalzeste portiunea de zid...o umanizeaza prin credinta ca e o portiune de zid din ea.prin aceasta mangaiere umana a umanizarii,ea strapunge acel zid.uneori poti avea senzatia ca insusi zidul te mangaie.ramai in continuare la imagine:strapungerea se face in realitate foarte rapid,dar datorita efectuarii miscarilor de umanizare a zidului,aproape totul se percepe in timpi.ps.sper ca citesti acest comentariu dupa cel scris de mine la poezie.
oamenii nu se leapada de iubirea de2,ci usor se conving pe ei ca nu este de ei.eu nu pot sa ma conving usor de lucrurile nefavorabile mentinerii,constantei iubirii sau mai clar:eu nu pot sa ma conving,nefavorabil mie,ca iubirea nu este constanta.mai pe scurt:oamenii se cred pe ei insisi usor,ca de ei nu este iubirea de2.dar nu asta e evidenta,ci doar un curent de aer.in iubirea de doi,e imposibil sa nu te iubesti si pe tine,caci esti si tu prin acel 2,asa ca daca un om zice ca nu e de el,se respinge pe sine.deci,cand crezi ca un om se leapada de iubire,de fapt practica lepadarea,aruncarea de el.ce se intampla prin aceasta lepadare am exprimat aici,un pic mai abstract: http://traiestesufletinchis.blogspot.com/2010/09/totul-sau-nimic.html
de aceea poti sa zici ca e greu,caci de iubire e imposibil.
in contextul in care tu ai zis ca este "si foarte greu",explic asa:lepadandu-te de tine...cu ce initiezi mangaierea,etc...?...unii fac si mai si,iti dau un exemplu:eu intr-o relatie recenta,primeam mangaierile celuilalt.dar sti ce erau aceste mangaieri?el isi efectua mangaierea cu propriile mele mangaieri.el altfel nu putea sa simta,sa perceapa,zici ca era handicapat,daca as privi usuratic acest fapt.ha,in privinta respectului,facea acelasi lucru,iar eu cascam ochii cat o ceapa,de incredibilul situatiei.priveste,la ce folosesc oamenii reciprocitatea.pt mine nu-i bai aceasta.celalalt crede ca isi mascheaza proprile sentimente in invaluirea alor mele,dar el nu stie ca mie mi se dezvaluie.ca mangaierea mea (in acelasi timp se)dezvaluie.e ca un dans.:)mai vorbeste acum despre aparenta perisabilitatii simturilor.eu daca vreau sa traiesc autentic,nimic nu este perisabil,indiferent daca celalalt nu tine cont de aceasta.

Joker spunea...

da:))
Mai convins in mare parte, revin:)

Toteu spunea...

ok:),mai revino

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu