Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






luni, 13 iunie 2011

inteligenta emotionala

vad de multe ori in conversatii,cum oamenii se feresc de emotii.
de multe ori de frica negativului si neplacutului, omul,disperat refuza si o emotie pozitiva.
in conversatiile mele cu oamenii am totul sub privire,si vad ca atunci cand apare o emotie,omul e capabil sa o transforme pe loc intr-o imagine.
de multe ori aceste imagini sunt negative,dure,fara nici un fel de tandrete si respect pt emotie.
sufletul isi pierde importanta si semnificatia esentiala,cand egoul transforma transforma totul in imagini trecatoare si bune de tabacit pe celalalt.
realitatea celuilalt nu mai este aceeasi ca a ta pt ca evidenta e simpla imagine.
imagine de vandut! cine vrea?
cum se intampla uneori la televizor: de vanzare imagini pt sufletul dvs!
sa invatam si noi asta oare?chiar vrem sa functionam pe acest sistem?
cand un om isi face aceasta intr-o conversatie cu mine,nu pot intelege de ce imaginile care si eu mi le fac,nu ma deranjeaza.
emotile mele sunt libere sa zboare in jocul creativ de imagini....oare asta sa m-ajute?
omul in fuga dupa senzatii si-a uitat emotiile acasa.
dar oare cum se mai intoarce acasa?

11 comentarii:

Mircea Vladut spunea...

Am incercat de mai multe ori sa comentez, dar nu inteleg de ce n-am reusit.
Imi place mult articolul acesta, este in aceeasi directie cu ceea ce sustin eu.
Completez doar ca oamenii prefera sa transforme emotiile in imagini deoarece, fiind rationali, se cred superiori. Insa ceea ce pierd din viata in felul acesta este destul de important. Si oricat de putin important ar fi, daca pierzi ceva doar din dorinta de a te arata superior - inseamna pur si simplu prostie.

Bilete de avion spunea...

Sa iti stapanesti emotiile este foarte greu, ele ne spun cine suntem cu adevarat, dar ca sa nu arati interlocutorului ceea ce vezi mi se pare cel mai greu lucru de realizat...am citit mult despre inteligenta emotionala, dar e greu de aplicat...

Toteu spunea...

Mircea,eu nu subestimez si nici nu exagerez nimic din ceea ce trece prin viata mea...las lucrurile asa cum sum sunt.e un pact intre mine si ele:lasa-ma ca sa te las.este vorba de respect,in acest caz.iti spun acestea pt ca oamenii,nu din prostie apeleaza la un scop de superioritate ci din frica de inferioritate.ei nu
vor sa-si piarda speranta ca pot sa faca ceva,doar din cauza faptului ca inferioritatea le dicteaza in subconstient maniera de a vietui.credinta in greseli este prototipul care formeaza baza inferioritatii,inca din frageda pruncie.asa ca,atunci cand un individ se lupta cu propriul subconstient,nu il poti acuza de prostie ci de frica.iar frica eu nu o pot numii prostie,tocmai din dorinta de a nu o subestima.
oamenii pun ratiunea intr-un loc de intaietate,pt ca nu au incredere in ei ca indivizi integrii.
despre emotii,sunt multe de spus...nu stiu daca ai observat ca copiii cunosc cel mai bine acest limbaj.emotiile sunt o forma de comunicare.eu pot comunica cu o persoana,fara sa vorbesc,lasand ecoul emotiilor sa ajunga in sufletul celuilalt.de multe ori,unii nici nu stiu ca eu fac aceasta.pt reusita,imi trebuie doar ca persoana sa se situeze in fata mea sau in preajma mea facand o activitate.

Toteu spunea...

Bilete de avion-emotiile nu trebuie strunite,ci observate,caci ele au drumul lor,tu pe al tau.cand vei observa aceasta,vei vedea ca ele te ajuta in drumul tau,caci ele nu apar degeaba,iar atunci nu vei mai avea senzatia de stapanire ci mai mult de draga camaraderie fata de ele.pana nu simtim acest respect fata de ele,riscam sa fim manipulati de altii sau sa manipulam prin intermediul emotiilor.
ceea ce pare greu:este ideea ca exista teorie in aceasta viata.majoritatea oamenilor de valoare ce au trait pe acest pamant,au spus prin cuvintele lor ca nu exista teorie.nevederea practicabilului nu inseamna existenta teoreticului.sa spun si mai direct:exista spirit,constient,subconstient,si practicabilitatea lor sau demonstrativul.
asa ca...nu te mai gandii la teorie caci acest termen a fost inventat pt ca lasii sa nu se sinucida.lasitatea nu este o dovada de prostie ci din contra daca ai vedea planurile intocmite de lasi,in favoarea lasitatii lor......
cum am spus si cititorului de mai sus:lasitatea vine din frica de a nu pierde speranta.iar ideea de a pierde speranta vine de la tot pasul care arata posibilitatile de eroare.atunci simti o slabiciune in toata fiinta si risti sa pici in amagiri.amagirile sunt o forma mai individuala,personalizata(adica in functie de persoana) a teoreticului.

Liviu R. spunea...

BUNA ZIUA SI FELICITARI! TOCMAI ATI PRIMIT PREMIUL 'MOST WANTED BLOG' DIN PARTEA GRUPULUI DE BLOGGERI MWB, PENTRU PASIUNEA, TALENTUL, ORIGINALITATEA, IMAGINATIA SI CREATIVITATEA CU CARE VA SCRIETI BLOGUL ! ACEST PREMIU ESTE UNUL SIMBOLIC, MENIT SA SCOATA IN EVIDENTA VALOAREA BLOGULUI DUMNEAVOASTRA, TOTODATA ESTE SI O INVITATIE DE A FACE PARTE DINTR.O COMUNITATE SELECTA DE BLOGURI CE RESPECTA RESPONSABILITATEA SI CALITATEA INFORMATIONALA ! GASITI MAI MULTE INFORMATII DESPRE ACEST PREMIU PE MOSTWANTEDBLOG.ORG! VA PUTETI REVENDICA PREMIUL AICI : http://www.mostwantedblog.org/2011/06/premiantii-most-wanted-blog-iunie-2011.html SAU AICI http://www.mostwantedblog.org/p/revendica-premiul-mwb.html ! BINE ATI VENIT PE MOST WANTED BLOG !
''MWB nu cauta faima,nu cauta cifre si nici statistici ,cauta valoarea,originalitatea ,talentul si pasiunea.....iar asta face oricine accepta premiul MWB si mai ales cei ce aleg sa devina membrii sau autori ai comunitatii MWB!

Anonim spunea...

Omul transformă totul în imagini - fie gânduri, fie emoţii. Dar asta, numai după un timp de procesare, probabil pentru că este singurul mod în care crede că poate păstra amintirile fără suferinţă. Atunci când va depăşi suferinţa cauzată de emoţii, atunci când va ajunge să simtă doar ceea ce trebuie simţit, şi îi foloseşte, probabil că nu va mai avea nevoie de imagini! Dar pentru asta, trebuie să parcurgă un drum lung, prin meditaţie sau rugăciune, şi desigur, prin trăirea conştientă a vieţii lui. Să nu se "lase trăit", adică...

Toteu spunea...

Florina R.
Multa intelepciune in vorbele tale!
simt ca nu as fi putut sa o spun asa cum ai facut-o tu.
nu s-a produs in mine o iluminare citindu-ti comentariul,in schimb am simtit aceea pace care este cand privesti din mai multe unghiuri o adunare de insusiri ca un diamant.
si totusi imi vine o intrebare pe buze...
cum o fi cand te lasi trait,fiind constient de ceea ce exista?

Anonim spunea...

Cred că este acea stare de "una cu totul", pe care acum o putem resimţi doar din când în când...Mersul lucrurilor nu ne mai deranjează, pentru că suntem fericiţi oricum.
Dar desigur, aceasta (ca stare permanentă) este o treaptă pe care ajungem de-abia după mulţi ani, şi multe învăţături...Sper să o putem ajunge, fiecare!:)

Îmi plac temele tale, pentru că sunt universale, deşi (sau tocmai pentru că) fiecare le gândeşte diferit.

Toteu spunea...

eu inca studiez despre faptul ca ar parea greu sa ajungem la aceea stare.ceea ce stiu sigur pana acum,este ca aceea nu este o stare,ci insasi viata.nu este o stare de lucruri,chiar daca acele lucruri ar insemna totul.stiu ca datorita unor stari de lucruri,situatii de viata si etape dominante...avem senzatia de greu.ceea ce am mai observat de-a lungul vietii e ca acel ceva de a fi una cu totul,este ceva continuu,de cand ne nastem.degeaba ne chinuim sa ajungem la ceva ce deja este.cum am zis a te lasa,e mai usor.noi ne straduim sa traim lucruri cat mai bine cu putinta,si nu vedem ca acel ceva,viata ne traieste.eu am fost mereu constienta ca ma las traita de viata cu care am stabilit o relatie deosebita de-a lungul timpului.incet,incet si oamenii imi sunt foarte familiari,datorita vietii ce traieste prin ei si mine.intrebarea e ca daca murim viata ne paraseste?de aceea oamenii trag de viata cu dintii,strang din dinti si nu se lasa traiti.

eu le gandesc diferit atunci cand le scriu,pt a mai prinde ceva nou.de aceea cineva poate avea senzatia de contrazicere cu mine daca chiar vrea aceasta senzatie,in timp ce eu simt regasire.
inchipuie o strada imensa,infinita in lungime si latime.eu pun cateva indicatoare in diverse directii,sensuri.se pare ca avem o abilitate de ritm in mers.oamenii pot avea acelasi ritm.un ritm venit din ceruri,un ritm care ne contopeste unul cu altul indiferent de sensul luat.acest ritm este viata.este viata ce pulseaza in toti deodata.

cristina26 spunea...

Cred ca doar oamenii imaturi fud de emotii, mai bine zis de exprimarea emotiilor.
Cum fiecare mai are copilul din interior, unii il hranesc prea mult...

O zi faina!

Toteu spunea...

free spirit-eu vad la copilul meu ca maturitatea emotionala,se traieste,nu se invata.cand te inveti,te poti dezvata...cand te traiesti-nu mai poti sa o dai la intoarsa.de aceea faptul de trai,e un lucru unic...pt ca nu mai exista cale de intoarcere.
ma crezi ca al meu copil, in varsta de patru ani, are o inteligenta emotionala mai dezvoltata decat a mea.are noroc ca eu sunt mama lui pt ca am un interior vast si variat,asa ca are loc de desfasurare pt emotiile sale.in plus,cand el se desfasoara,il pandesc in ce directie se duce in mine cu inteligenta lui,pt ca un copil e atras de alt copil.asa ca sunt atenta sa prind in fapt copilul din mine.atunci ii privesc cu dragoste cum comunica si cum se joaca ca niste maestrii cu elementele vietii.aceasta e hrana copilului din interiorul unui om:viata!dar noi ii dam doar ziduri,dupa care il invatam sa se ascunda.
cand eram mica ceva la oamenii mari ma intimida,si chiar cercetam lucid ce anume...nu stiam ca de fapt intram in empatie cu acel copil din ei,si simteam cum se simte el.aceasta timiditate mi-a atras atentia pt ca de cand ma stiu nu am simtit in mine sentimentul de inegalitate intre oameni.ca si copil,eram peste tot un lider bland si intelept,ghidat de spirit,insa simteam ca acest mare al oamenilor este supradimensionat fata de ceva din ei ce statea pitit.asa ca,oricat ar fi afirmat si demonstrat ei,simteam dimensiunile inegale in interiorul lor.e greu pt un om cand nu e integru sa-si ia masurile corect fata de natura fiintei lui.

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu