“Daca fiecare partener face astfel incat sa fie mai atent la celalalt partener decat la sine, atunci va fi egalitatate. Daca acolo exista intr-un mod atat de intim devotament, atunci niciunul dintre parteneri nu se va simti subminat sau umbrit” (Ansbacher, H.L. &Ansbacher, R.R.)
aceste cuvinte m-au blocat.daca sunt doar eu si el,eu si copilul meu,eu cu iubitul meu,nu inteleg...cine sa il umbreasca pe partenerul meu?sunt doar eu cu el (copil,iubit,etc),singuri....suntem doua fiinte egale...cine sa il umbreasca pe el...in fata ochilor mei au inceput sa deruleze imagini:atunci,cand ii ziceam aia:"....."-orgoliul meu,frica mea,prostiile mele.
in urma cu cateva zile, in timp ce aveam o atitudine aiurea fata de fiul meu...ma simteam undeva in interiorul creierului meu,undeva pe la ceafa,si ma vedeam actionand ca un robot...parca eram acolo inchisa,in creierul meu...iar eu,un robot actionam prin tipat,privire in ochii,si daca nu ar fi fost fiul meu,si daca as fi fost un animal,as fi muscat.
iar cea inchisa,striga...nu vreau.cea inchisa detinea posibilitatea si forta de rezolvare a situatiei...dar cealalta era ca un val,am simtit energia acelui val.
uneori opresc valul cand vreau eu, mai ales cand imi dau seama ca fac o prostie,si pot apoi sa zambesc,perfect senina...alteori vorbesc sincer si normal ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat in urma cu cateva secunde.uneori e asa de usor...iar cand nu e usor,am impresia ca e prea tarziu...sau poate prea devreme.of,neincrederea asta.
mi s-a intamplat mai demult, ceva ciudat.cineva a zis ceva urat despre fratele meu.acel om statea la distanta de doi metri de mine.cand a zis acel cuvant,m-am trezit langa el,batand cu pumnul in manerul fotoliului pe care acela statea,ma uitam in ochii lui si tipam la el.cand m-am oprit,in sinea mea nu imi venea sa cred,omul acela era barbat,era un om inalt si bine facut,practicase box...iar eu,in preajma oamenilor eram mereu,calma,tacuta,vorbeam foarte rar.ce naiba o fi fost in mintea mea?nimic.omul acela a tacut si a ascultat,el,care de obicei vorbea asa de mult,si de multe ori prostesc.cand omul acela a zis despre fratele meu aiureala,cei care erau de fata au tacut,s-a facut liniste,si nu imi amintesc nimic din ce s-a intamplat cu mine,pana sa ma trezesc la douazeci centimentri de acel om.stiu ca era fain ce vorbe adresam, dar prin tipat si privire fixa, in ochii lui,stiu ca spuneam:eu mereu am tacut sa va ascult,sa va inteleg,v-am respectat pe tine si familia ta si acum tu zici din orgoliu prostesc asta despre el?acel om facuse si fata de fratele meu cateva gafe in aceea seara,dar el a plecat cu prietena lui acasa.eu ramasesem in continuare la petrecerea cu muzica...si tipatul meu tot muzica o fi fost?nu cred.
in alta data cineva statea fata in fata cu mine,foarte manios,cu intentia de a ma lovi.nu mai povestesc ce am facut atunci,doar uitandu-ma si vorbind din ce in ce mai putin,concentrand esentialul in cuv...pana cand nu mai stiu ce faceam,parca nimic, nu mai eram atenta la ce vorbeam,dar vedeam cum celuilalt ii slabeste forta de a lovi. chiar daca stiam ca era un om cu mai multa forta,in fata mea,simteam ca nu are de ce sa imi fie frica.
unele persoane isi folosesc in numele artei, aceste capacitati.dar eu nu am vrut asta pt mine.
pana la urma cred ca au dreptate cei ce vorbesc despre energii si nivele interioare,etc.
ENERGÍE, energii, s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic în trecerea dintr-o stare în altă stare dată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu