Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






joi, 31 martie 2011

Cuvinte luate

de aici
Funcţia filozofiei constă în a vătăma prostia. Nu a lupta împotriva ei, ar fi o vană întreprindere, fiindcă prostia nu poate fi biruită; doar a vătăma!
Nietzsche
-deseori imi zice bunica cu o privire complice,in anumite situatii:daca prostia ar durea…oamenii ar urla ca lupii la luna.dar eu as prefera ca oamenii sa rada de ea ca niste copii in fata unui clovn nepriceput.
Insanity is the inability to comunicate our ideas. So all of us are to one degree or another insane. But don’t confuse insanity with a loss of control! You have two choices: to control your mind or let your mind control you.
Paulo Coelho->Veronika decides to die
-
A ramane singur cu intreaga iubire, cu povara infinitului erotic-iata sensul spiritual al nefericirii in dragoste, incat sinuciderile nu sunt probe ale lasitatii omului, ci ale dimensiunilor inumane ale iubirii.
Emil Cioran
-bine ca omul nu e atat de singur cum se crede.
Un copil, acest monstru pe care adultii il fabrica din regretele lor.
Jean-Paul Sartre
-un copil,palma cu care omul (s-)a lovit si nu a simtit.palma cu care el a lovit copilul din om.
Nu exista sentiment tragic la romani. Cred ca dragostea la noi parcurge distanta dintre romanta si pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige mititei pe orice Golgota.
Octavian Paler
-in strabaterea distantei dintre romani exista o aparentza voita, de asentiment ce se cere aprobat pt continuitatea unei lupte, intretinuta de ani buni de care romanul nu a scapat.
Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egosit.
Octavian Paler
-nu,pt ca cine se aseamana se-aduna.
“Dobito ergo cogito. Cogito ergo sum. Sum ergo Deus est.” (Ma indoiesc deci gandesc. Gandesc deci exist. Exist deci exista Dumnezeu)
René Descartes
-
Animalul rational este singurul animal ratacit, singurul care, in loc sa persiste in conditia sa primara, s-a straduit sa-si faureasca o alta, in dispretul propriilor interese si printr-un fel de impietate fata de propria-i imagine.
Emil Cioran
-oau,foarte convingator…asa-i trebuie omului:sa nu-i incapa pasul in cararile stramtorate de atata aviditate.
Cheltuiesti tot atat de multa energie pentru a te salva cat si pentru a te pierde.
Emil Cioran
-cand nu sti sa pierzi,salvarea e o pierdere de energie epuizabila.
Acest animal flecar, scandalagiu, si galagios, ce jubileaza in plin vacarm (zgomotul este consecinta directa a pacatului originar), ar trebui redus la mutism, caci nu el se va apropia niciodata de izvoarele intacte ale vietii daca pactizeaza in continuare cu cuvintele.
Emil Cioran
-sensul cuvintelor fug din urechea omului galagios.
Lacomia si frenezia noastra nu vin oare din remuscarea de a fi trecut pe langa adevarata inocenta, a carei amintire nu ne da pace?
Emil Cioran
-amintirea nu ne da pace,pt ca inocenta nu ne-a fost furata de nimeni-precum credem…ci noi suntem proprii nostri hoti,inchidem ce avem cel mai de pret…iar resturile de la masa le denumim-supravietuire.
Convins ca va veni si vremea lui, ca e in stare sa-l ajunga din urma si sa-l depaseasca pe Dumnezeu, el se agata -cu invidie- de ideea de evolutie, ca si cum faptul de a inainta ar trebui in mod necesar sa-l duca spre cel mai inalt grad de perfectiune. Tot vrand sa fie altul, va sfarsi prin a nu fi nimic. Neindoielnic, evolueaza, dar impotriva lui insusi, in detrimentul lui, catre o complexitate care-l nimiceste.
Emil Cioran
-
Cu cat civilizatia se diferentiaza si se complica mai mult, cu atat mai mult blestemam tot ce ne leaga de ea.
Emil Cioran
 -cu toate complicatiile care or fi,simplitatea ne leaga de celalalt…si sa blestemam legatura dintre noi,e ca o revolta inutila care complica,sau mai bine zis da o infatisare negativa complexitatii.sa vedem ceea ce ne leaga,simplitatea…ca pol opus la coplexitate-e ca si cum am fi un pom care doreste sa-si smulga radacinile pt a nu mai atinge,in bataia vantului, cu ramurile alt pom.
Oamenii au nevoie de puncte de sprijin, ei vor cu orice pret certitudinea, chiar in detrimentul adevarului. Si fiindca certitudinea e datatoare de viata, iar ei nu se pot lipsi de ea, chiar cand o stiu mincionoasa, vor trece peste orice scrupul in stradania lor de a o obtine.
 -pai…si minciuna trebuie sa aiba infatisare de sigur,cand cert este ca in fata adevarului nu poti mintii…incercam un lucru absurd:ne pacalim cu ideea ca cu minciuna putem ajunge la adevar.minciuna aceasta se afla in rutina zilei de maine,fata de care simti un gol nelamurit in stomac…nelamurire din care se naste tupeul de a mai mintii inca o zi.
In schimb, practicarea indoielii este aducatoare de slabiciune si boala, caci nu se intemeiaza pe nicio necesitate vitala, pe niciun interes.
Emil Cioran
-ba da,pe necesitatea comoditatii…asta am aflat-o de la mine recent.
ne e lene sa credem pana…cand altcineva ne arata ceea ce puteam sa vedem cu proprii ochi.
In aparenta, toata lumea e multumita de sine; in realitate, nu-i nimeni.
Emil Cioran
-pt ca aparenta nu-i multumire in sine/in interior.
Indoiala de sine chinuieste fiintele in asemenea masura incat, drept leac, au inventat iubirea, pact tacit intre doi nefericiti, ce se pretuiesc intre ei mai mult decat merita si isi inalta laude fara rusine.
Emil Cioran
-
Privilegiul de a fi cunoscut de Dumnezeu le poate aparea unora ca insuficient. Asa a judecat, oricum, primul nostru stramos care, plictisit de o celebritate pasiva, si-a pus in minte sa se impuna creaturilor si insusi creatorului, pe care il invidia mai putin pentru omniscienta lui, cat pentru pompa, parada, sclipiciul cu care se inconjura. Nemultumindu-se cu un rol de mana a doua, s-a lansat, din ciuda si cabotinaj, intr-un sir de performante obositoare, in istorie, si nu atat pentru a se pune in locul divinitatii, cat pentr a o ului.
Emil Cioran
-
De indata ce te lasi in voia unei pasiuni, fie ea nobila sau sordida, esti sigur ca vei trece dintr-un chin in altul. Insasi aptitudinea de a simti cu patima arata ca esti predestinat sa suferi. Iubim doar pentru ca in mod inconstient am renuntat la fericire.
Emil Cioran
 -prin fericire iubirea nu-mi mai pare nefericire.
Tot ce ne aprinde sangele, tot ce ne da impresia ca traim, ca suntem in mijlocul lucrurilor, ne duce inevitabil la suferinta. O pasiune este prin ea insasi o pedeapsa.
Emil Cioran
-
Pasiunea confera lucrurilor dimensiuni pe care nu le au, face dintr-o umbra un idol sau un monstru, pacatuieste impotriva greutatii adevarate a fiintelor si a lucrurilor. Este totodata cruzime fata de celalalt si fata de sine, de vreme ce nu o poti simti fara sa torturezi si sa te torturezi. In afara insensibilitatii si, eventual, a dispretului, totul este chin, chiar si placerea, ea mai ales, a carei functie nu consta in a indeparta durerea, ci in a o pregati.
Emil Cioran
-
… placerea promite totul si nu ofera nimic, fiind de aceeasi natura cu dorinta. Or, dorinta nesatisfacuta este suferinta; ea nu-i placere decat in timpul satisfacerii; ai odata satisfacuta, este deceptie.
Emil Cioran
-
Cand detestam in egala masura placerile si durerile, obositi fiind de ele pana la dezgust, noi nu visam la fericire si nici la alta senzatie, ci la o viata incetinita, facuta din impresii atat de imperceptibile incat par inexistente.
Emil Cioran
-adevarat
A iubi suferinta inseamna a te iubi cum nu trebuie, a nu vrea sa pierzi nimic din ceea ce esti, a-ti savura infirmitatile.
Emil Cioran
- clar
Cu cat un scriitor este mai talentat, cu atat el isi pune personajele in situatii mai fara iesire; le urmareste, le tiranizeaza, le constrange sa infrunte toate maruntele imprejurari ale unei clipe de impas sau pe cele ale agoniei.
Emil Cioran
- inprevizibilul devenit previzibil in creativitate.
Adevarata viata incepe si se termina cu agonia
Emil Cioran
-e trist pt suflet sa intre intr-un trup...e trist pt noi cand el iese
Nu traim decat pentru ca ne lipseste cunoasterea. De indata ce stim, nu ne mai convine nimic.
Emil Cioran
-nu ne mai convine caci e un acord fortat in comparatie cu ignoranta in care ne complaceam incomplet
Nu ne simtim niciodat mai stimulati decat atunci cand exageram nimicurile, intretinem falsele opozitii si rezolvam conflicete acolo unde ele nu exista. Daca am refuza s-o facem, urmarea ar fi o sterilitate universala.
Emil Cioran
-energia interioara,in realitate are efect imediat.daca nu-i observam efectul imediat,in timp devenim prea ignoranti pt a-i mai simtii efectul.
Va plangeti ca oamenii sunt rai, razbunatori, nerecunoscatori sau ipocriti? Va propun eu metoda agoniei prin care veti scapa temporar de toate aceste defecte. Aplicati-o fiecarei generatii si efectele vor fi imediat vizibile. Poate in felul acesta pot deveni si eu folositor umanitatii!
Prin bici, prin foc sau injectii, aduceti pe fiecare om in agonie, la experienta clipelor din urma, pentru ca intr-un groaznic chin sa incercemarea purificare din viziunea mortii. Dati-i inapoi drumul si lasati-l sa fuga de groaza pana cand, epuizat, va cadea jos. Si va garantez ca efectul este incomparabil mai valabil decat toate cele obtinute prin cai normale. Daca as putea, as aduce intreaga lume in agonie, pentru a realiza o purificare din radacini a vietii; as pune flacari insinuante la aceste radacini, nu pentru a le distruge, ci pentru a le da alta seva si alta caldura. Focul pe care l-as pune eu acestei lumi n-ar aduce ruine, ci o transfigurare cosmica, esentiala.
(Randuri scrise azi, 8 aprilie 1993, cand implinesc 22 de ani. Am o senzatie ciudata cand ma gandesc ca am devenit la aceasta varsta specialist in problema mortii.)
Emil Cioran
-
All truth passes through three stages:
First, it is ridiculed.
Second, it is violently opposed.
Third, it is accepted as being self-evident.
Arthur Schopenhauer
-poti vorbi  asa si despre om
Toţi oamenii mari au fost mai întâi copii. (Dar puţini dintre ei îşi mai aduc aminte).                                                                                                                                           Antoine de Saint-Exupery
-
Too high to get over
Too low to get under
You’re stuck in the middle
And the pain is thunder                                                                                                       Michael Jackson-Wanna be startin’ something

-
Femeie nu te naști, ci devii.                                                                                                           Simone de Beauvoir
-
Nu indivizii sunt vinovați de eșecul căsătoriei: instituția însăși e originar pervertită.                                                                                                                                             Simone  de Beauvoir

4 comentarii:

Catalin spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Catalin spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Catalin spunea...

Lectură de final de săptămână...
Un colaj...interesant

Toteu spunea...

da,bine ca citesc blogul acela din cand in cand,a iesit ceva interesant cum zici tu.mai demult,cand scriam ideile mele referitoare la niste fragmente din cartea a unui filozof-un om care care citise cartea,a aruncat fugar o privire pe insemnarile mele si m-a dojenit asa:cum indraznesti tu sa contrazici asa ceva,cum poti sa desfasori aceasta activitate?m-am uitat inca o data pe ceea ce scrisesem,si nu am inteles nici pana astazi de ce acel om vazuse in ideile mele contrazicere cu ceea ce scria filozoful.

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu