Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






sâmbătă, 25 septembrie 2010

Galagiosi amuzati in mijloace de transport

Intr-un mijloc de transport galagia ma atrage ca si aceea de la piata,parca as face o baie racoroasa in viata si forfota umana.Si plec din apa aceea,multumindu-i ca mi-a readus zambetul pe buze.
Galagia umana din mijloacele de transport...eu am patit-o de ras,nu gluma intr-o situatie d-asta.
-odata intr-un autobus,prin tot ceea ce faceau un grup de oameni,ma trezeam razand in sinea mea fara sa pot sa ma mai opresc si imi era asa drag de acel grup galagios de oamenii necunoscuti mie,incat la plecarea lor mi-am recunoscut ca ma simteam placut si relaxata si am spus unui prieten de langa mine:ai vazut ce amuzant?el mi-a raspuns,intorcand capul de la geam:ce?n-am observat.
-cat de amuzant poate fi fara catalogari,caracterizari.
ma amuzam chiar si de oamenii care se uitau stramb la galagiosi si imi luam o mina serioasa cand se uitau la mine sa caute fratie in scarba lor,dar ma infundam iar de ras,odata uitata.
mina seriosa o redam in special tinerilor care simteau timpuriu scarba pt oameni,dar lor le ofeream si un zambet amuzat.
-acest ras a fost cel care mi-a zguduit fiinta cel mai mult,pe langa altele made in:transport in comun.
aici era vorba de o familie numeroasa de tigani-romani;in alta data o batranica galagioasa care vroia sa faca si pe alti sa creada ce crede ea,ca-i beata;in alta data niste muncitori in camp voiosi,obositi agreabil si galagiosi.
-si toti aceastia isi afisau prostia folosind-o unic pt ei,sa se surprinda amuzandu-se de sinele lor.
bineateles ca mai trageau ocheade la oamenii rasuflati si deranjati din jurul lor.
cred ca-si ziceau:prostia e o forma de amuzament nu o incrancenare,si prostii se pricep mai bine la asta.

trec acest comentariu pe blogul meu,e un pic lung si face de-un subiect.

Niciun comentariu:

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu