Un gand

Nu stiu ce vreau de la viata,dar stiu ca nu vreau sa mint viata.

Asa cum iubesc copil nascut din mine,asa iubesc si copiii viitorului meu sange,oriunde voi fi.
Acesta este respectul pt natura si viata.

"Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face."

"Nu judeca . Oricine este doar el însusi . "

Asta-i frumusetea inteligentei: ca nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind in acelasi timp apropiati.

"În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!"

"Scopul vietii nu are nici o legatura cu ceea ce obtii tu de la ea,ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu in ea."

Cand cutez sa privesc in jurul meu sa vad iubirea,invatasem deja iubirea de la mine insami.

Pentru a vedea proprietatile lucrurilor nevazute,
pastreaza-ti capacitatea de a trai paralel prin simtire si ratiune in acelasi moment de viziune.

"La preţul zilei se vând conştiinţele şi sunt cumpărate sentimentele. Diferenţa de preţ nu înseamnă şi diferenţă de calitate."

Viziune larga asupra vietii din mine- asta-i fericirea mea.






duminică, 10 aprilie 2011

Definitia raului si explicatia data de elevul Albert Einstein


Într-o sală de clasă a unui colegiu, un profesor ţine cursul de filozofie :

- Să vă explic care e conflictul între ştiinţă şi religie…
Profesorul ateu face o pauză şi apoi îi cere unuia dintre noii săi studenţi să se ridice în picioare.
- Esti creştin, nu-i aşa, fiule?
- Da, dle, spune studentul.
- Deci crezi în Dumnezeu?
- Cu siguranţă.
- Dumnezeu e bun?
- Desigur, Dumnezeu e bun.
- E Dumnezeu atotputernic? Poate El să facă orice?
- Da.
- Tu eşti bun sau rău?
- Biblia spune ca sunt rău.
Profesorul zâmbeşte cunoscător. Aha! Biblia! Se gândeşte puţin…
- Uite o problemă pentru tine. Să zicem că există aici o persoană bolnavă şi tu o poţi vindeca. Poţi face asta. Ai vrea să o ajuţi? Ai încerca?
- Da, dle. Aş încerca!
- Deci eşti bun.
- N-aş spune asta.
- Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea să ajuţi o persoană bolnavă dacă ai putea. Majoritatea am vrea dacă am putea. Dar Dumnezeu, nu…
Studentul nu răspunde, aşa că profesorul continuă :
- Dumnezeu nu ajută, nu-i aşa? Fratele meu era creştin şi a murit de cancer, chiar dacă se ruga lui Iisus să-l vindece! Cum poţi spune că Iisus e bun? Poţi răspunde la asta?
Studentul tace…
- Nu poţi răspunde, nu-i aşa?
El ia o înghiţitură de apă din paharul de pe catedră ca să-i dea timp, studentului, să se relaxeze…
- Hai să o luăm de la capăt, tinere! Dumnezeu e bun?
- Păi…, da, spune studentul.
- Satana e bun?
Studentul nu ezită la această întrebare:
- “Nu”.
- De unde vine Satana?
Studentul ezită….
- De la Dumnezeu.
- Corect! Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i aşa? Zi-mi, fiule, există rău pe lume?
- Da, dle.
- Răul e peste tot, nu-i aşa? Şi Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
- Da.
- Deci cine a creat răul? ??
… Profesorul a continuat:
- Dacă Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat şi răul! Din moment ce răul există şi conform principiului că ceea ce facem, defineşte ceea ce suntem, atunci înseamnă că Dumnezeu e rău!
Din nou, studentul nu răspunde…
- Există pe lume boli? Imoralitate? Ură? Urâţenie? Toate aceste lucruri groaznice, există?
Studentul se foieşte jenat…
- Da.
- Deci cine le-a creat?
Studentul iarăşi nu răspunde, aşa că profesorul repetă întrebarea:
- CINE LE-A CREAT? !?
Niciun răspuns. Deodată, profesorul începe să se plimbe în faţa clasei. Studenţii sunt uimiţi.
- Spune-mi…, (continuă el, adresându-se, altui student)…
- Crezi în Dumnezeu, fiule?
Vocea studentului îl trădează şi cedează nervos :
- Da, dle profesor, cred.
Bătrânul se opreşte din mărşăluit…
- Ştiinţa spune că tu ai 5 simţuri pe care le foloseşti pentru a identifica şi observa lumea din jurul tău! L-ai văzut vreodată pe Dumnezeu?
- Nu, dle. Nu L-am văzut!
- Atunci spune-ne dacă L-ai auzit vreodată pe Dumnezeul tău?
- Nu, dle, nu L-am auzit!
- L-ai simţit vreodată pe Dumnezeul tău, L-ai gustat sau Lai mirosit? Ai avut vreodată o experienţă senzorială a lui Dumnezeu???
- Nu, dle, mă tem că nu!
- Şi totuşi crezi în El???
- Da.
- Conform regulilor empirice, testabile, demonstrabile, ştiinţa spune că Dumnezeul tău nu există! Ce spui de asta, fiule?
- Nimic, răspunde studentul. Eu am doar credinţa mea!
- Da, credinţa, repetă profesorul. Asta e problema pe care ştiinta o are cu Dumnezeu! Nu există nicio dovadă, ci doar credinţa!
Studentul rămâne tăcut pentru o clipă… după care, pune şi el o întrebare :
- Dle profesor, există căldură?
- Da
- Şi există frig?
- Da, fiule, există şi frig!
- Nu, dle, nu există! !!
Profesorul îşi întoarce faţa către student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tăcută… Studentul începe să explice :
- Poate exista multă căldură, mai multă căldură, super-căldură, mega-căldură, căldură nelimitată, căldurică sau deloc căldură, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge până la 458 de grade sub zero, ceea ce nu înseamnă căldură, dar nu putem merge mai departe! NU EXISTĂ FRIG! !! Dacă ar exista, am avea temperaturi mai scăzute decât minimul absolut de -458 de grade! Fiecare corp sau obiect e demn de studiat dacă are sau transmite energie, şi căldura e cea care face ca un corp sau material, să aibă sau să transmită energie. Zero absolut (-458 F) înseamnă doar, ABSENŢA TOTALĂ A CĂLDURII!!!
- Vedeţi, d-le profesor, frigul e doar un cuvânt pe care îl folosim pentru a descrie absenţa căldurii! Nu putem măsura frigul! Nu există unităţi de măsură pentru frig! Căldura poate fi măsurată în unităţi termice, deoarece căldura este energie! Frigul NU E OPUSUL CĂLDURII, d-le profesor, ci doarABSENŢA EI!!!
Clasa e învăluită în tăcere! Undeva cade un stilou şi sună ca o lovitură de ciocan…
- Dar întunericul, dle profesor? Există întunericul? ??
- Da, răspunde profesorul fără ezitare. Ce e noaptea dacă nu întuneric? !?
- Din nou, RĂSPUNS GREŞIT, d-le profesor! Întunericul nu este “ceva”, esteABSENŢA A “CEVA”! !! Poate exista lumină scăzută, lumină normală, lumină strălucitoare, lumină intermitentă, dar dacă nu există lumină constantă, atunci nu există nimic, iar ACEST NIMIC ÎL NUMIM ÎNTUNERIC! !!
Acesta este sensul pe care îl atribuim acestui cuvânt! În realitate, ÎNTUNERICUL NU EXISTĂ! !! Dacă ar exista, am putea face ca întunericul să fie mai întunecat sau mai puţin întunecat şi l-am putea măsura cu unităţi de măsură, nu-i aşa??????
Profesorul începe să-i zâmbească, studentului din faţa sa! Se pare ca acesta va fi un semestru bun…
- Ce vrei să demonstrezi, tinere?!?
- Dle profesor, vreau să spun că premisele dvs filosofice SUNT GREŞITE DE LA BUN ÎNCEPUT şi de aceea concluzia TREBUIE să fie şi ea greşită! !!
De data asta, profesorul nu-şi poate ascunde surpriza :
- Greşită?!? Poţi explica în vreun fel???
- Lucraţi cu premiza dualităţii (explică studentul)… Susţineţi că există viaţă şi apoi că există moarte, un Dumnezeu bun şi un Dumnezeu rău… Consideraţi conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem măsura… Domnule profesor, ştiinţa nu poate explica nici măcar ce este acela un gând!!!
Folosim electricitatea şi magnetismul, dar NIMENI nu a văzut sau nu a înţeles pe deplin vreuna din acestea două! Să consideri că moartea e opusul vieţii, înseamnă să ignori că moartea nu există ca lucru substanţial! MOARTEA NU E OPUSUL VIEŢII, ci doar ABSENŢA EI!!! Acum spuneţi-mi, dle profesor, le predaţi studenţilor teoria că ei au evoluat din maimuţă?!?
- Dacă te referi la procesul evoluţiei naturale, tinere, da… evident că da!!!
- Aţi observat vreodată evoluţia cu proprii dvs ochi, d-le profesor?!?
Profesorul începe să dea din cap, încă zâmbind, când îşi dă seama încotro se îndreaptă argumentul… Un semestru foarte bun, într-adevăr…
- Din moment ce nimeni nu a observat procesul evoluţiei în desfăşurare şi nimeni nu poate demonstra că el are loc, dvs. le predaţi studenţilor CEEA CE CREDEŢI, nu?!? Atunci, ce sunteţi, om de ştiinţă sau predicator???
Clasa murmură… Studentul tace până când emoţia se mai stinge…
- Ca să continuăm demonstraţia pe care o făceaţi adineaori, celuilalt student, permiteţi-mi sa vă dau un exemplu, ca să înţelegeţi la ce mă refer!
Studentul se uită în jurul său, în clasă…
- E vreunul dintre voi care a văzut vreodată creierul domnului profesor?!? Clasa izbucneşte în râs… E cineva care “a auzit” creierul profesorului, l-a simţit, l-a atins sau l-a mirosit??? Nimeni nu pare să fii făcut asta! Deci, conform regulilor empirice stabilite şi conform protocolului demonstrabil, ştiinţa spune – cu tot respectul, d-le profesor – CĂ NU AVEŢI CREIER! !!Dacă ştiinţa spune că nu aveţi creier, cum să avem încredere în cursurile dv. , d-le profesor???
Acum clasa e cufundată în tăcere… Profesorul se holbează la student, cu o faţă impenetrabilă…
În fine, după un interval ce pare o veşnicie, bătrânul profesor răspunde:
- Presupun că va trebui să crezi acest lucru, pur si simplu…
- Deci, acceptaţi că există credinţa şi, de fapt, credinţa există împreună cu viaţa, continuă studentul. Acum, d-le, credeţi că există răul???
Acum, mai nesigur, profesorul răspunde:
- Sigur că există! Îl vedem zilnic! !! Răul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului faţă de om! Se vede în nenumăratele crime şi violenţe care se petrec peste tot în lume! Aceste manifestări nu sunt nimic altceva decât răul! !!
La asta, studentul a replicat:
- RĂUL NU EXISTĂ, d-le profesor, sau cel puţin nu există ca lucru în sine! Răul e pur şi simplu ABSENŢA LUI DUMNEZEU!!!Este exact ca şi întunericul şi frigul, un cuvânt creat de om pentru a descrie ABSENŢA LUI DUMNEZEU! Nu Dumnezeu a creat răul! Răul este ceea ce se întâmplă când din inima omului lipseşte dragostea lui Dumnezeu! Este ca frigul care apare când nu există căldură sau ca întunericul care apare când nu există lumină…
Profesorul s-a aşezat jos, fără a mai scoate un cuvânt…

P. S. : Studentul respectiv se numea…. ALBERT EINSTEIN

text copiat de aici

10 comentarii:

Bianca Dobrescu spunea...

Ce frumos!

Toteu spunea...

senzatia asta de: "ce frumos!", o am cand,chipurile,privesc spre a cerceta raul...dar privirea mea se largeste intr-atat/spectrul se dilata pana cand raul se descompune... ca oasele in pamantul plin cu flori.

Lavinia spunea...

cata dreptate are acest text, sau mai bine zis studentul.A dat o explicatie foarte interesanta si frumoasa, si a reusit sa ii uimeasca pe toti dar cel mai important dintre toate a dovedit prin cuvinte, ca exista credinta si Dumnezeu, si ca raul nu este decat absenta Lui!
imi place :)

Toteu spunea...

da,dar absenta Lui...doar noi am creat-o.unii spun ca Dumnezeu a creat si binele si raul...asta inseamna:sapa altuia groapa,si tot tu vei cadea in ea.pe oricine am pune noi vina,in prim plan tot noi suntem afectati.de cand eram mica mi-am observat capacitatea fara limite,de a face(construi)rau,dar totodata am vazut ca binele nu de mine e facut.de mine, binele e doar refacut.

Toteu spunea...

raspuns lui Chatango! :
I'm currently OFFLINE. Come back later to chat or leave me a message.
clari13134: toteu:si ziceai ca numai omul face credinta in Dumnezeu?sa zicem ca esti sigur de asta,fara sa te judeci.dar imaginandu-ti ceea ce face omul...poti ramane sigur?ai ajuns prea departe cu gandirea despre Dumnezeu.asa departe fiind,poti sa vezi si baza?
clari13134: toteu-citeste si ce am scris aici...caci tot ce am scris pe blogul meu e legat,ca si printre elementele din fiinta mea sunt legaturi.
clari13134: http://iubiresifrumusete.blogspot.com/2011/04/dualismul.html

Toteu spunea...

aoleu...ba il cheama asa:Chaostheory4...m-am incurcat,chatul se numea Chatango!.

aici e comentariul lui:
Chaostheory4:Moartea:Dumnezeu nu exista! Ce te face sa crezi in Dumnezeu?
Omul: Tu!
Chaostheory4:http://iubiresifrumusete.blogspot.com/2011/04/definitia-raului-si-explicatia-data-de.html

si daca citesc mai atenta cuvintele lui,vad asa:cuvintele Dumnezeu nu exista,semnifica moartea...sau:daca murim,inseamna ca Dumnezeu nu exista.dar pot sa zic,caci tocmai faptul ca murim ne arata ca Dumnezeu exista.

iar cuvintele lui:Ce te face sa crezi in Dumnezeu?
Omul: Tu!
-sunt o replica la cuvintele mele:ce te face sa nu crezi in Dumnezeu?
as spune eu multe,dar mai las timpul sa treaca...:)aoleu,e grav!:)))...sau simplu,mi-e somn.:(

What is The Truth? spunea...

Da ,esti precum o muza.
Fi atenta ca m-ai ispirat iar :P ,suna a banc dar e fain.:P

Diavolul: Omule ,Dumnezeu nu exista !Ce te face sa crezi ca exista?
Omul:Tu!

:P

What is The Truth? spunea...

inspirat* am vrut sa scriu .. intelegi tu :P

Toteu spunea...

What is The Truth?-oricine ai fi tu,bravo si multumesc...ma ajuti mult la ceva anume.mi-am propus mai demult ceva fara ca nimeni sa stie ce anume mi-am propus.mi-am propus acel lucru,pt ca observasem ceva foarte favorabil mie,nu mi-au trecut prin minte si alti oameni...atunci.dar acum am inteles ceva:ca pot spune micul meu secret,ca pot fi fara secrete sau mister cum spun altii.
acum ceva timp in urma,am vazut ca pot devenii inspiratie sau mai bine zis inspiratia ma implineste...nu am gandit atunci ca aceasta se va vedea si de aceea voiam sa nu spun nimanui,o perioada.dar cel mai mare ascunzis al meu era ca eram convinsa si pt altii ca fac acelasi lucru.inspiratia vazuta de mine imi era clar,utila mie.fiecare cu fortele proprii,dar nu stiam ca altii pot vedea cu ochii mei sau a lor...tot una e,asta nu stiam.
in urma cu cateva zile am avut o contrazicere cu o femeie,in privinta perceptiei.nu am vrut sa ii spun ce stiu eu,pt ca nu voiam ca ea sa nu aiba incredere in evidenta,pt ca avea mai multa convingere...dar evidenta e continuua ,pe cand convingerile sunt schimbatoare.chiar am pus pe blogul meu parerile mai multor filozofi,despre cunoastere...pt ca ele contin diversitate in a privii.am ramas un pic cu gura cascata dupa ce am citit acei filozofi,pt ca am vazut ca matematica va avea un mic conflict cu fizica...am incercat eu ,cu puterie mele sa iau apararea in mintea mea fizicii,aducand argumente...dar nu sunt prea convinsa de apararea mea,pt ca stiu cum vor continua lucrurile dupa acest conflict.

Toteu spunea...

sti ce m-a indus in eroare in cuvintele de pe chat?faptul ca eu nu cred ca moartea este diavolul.de aceea l-am privit pe acel om cu simpatie,chiar daca el declara moartea unei credinte...asa cum mi-a venit la ochi din prima...acela era un fel de start,care ar fi tinut numai in starturi.

ai inspiratie,pregatesti ceva?caci cred ca tie ti-ai facut o afirmatie,mai mult decat mie.

Da mai departe

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi atentie.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

"Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet!
Vino, Cel ce Tu Însuţi Te-ai făcut dorinţă întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine,
Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava.
Vino, suflarea mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh,
Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare, Dumnezeule
cel peste toate.

Fă-Te mie toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea
se revarsă în buzele sufletului meu şi curge ca un izvor în inima mea,
îmbrăcăminte care străluceşte şi cu totul arde pe draci,
curăţire care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi,
pe care venirea Ta le dăruieşte celor către care vine.
Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată şi soare neapus,
în tot locul strălucindu-mă pe mine, Cela ce nu Te întorci dinspre nimeni,
ca să nu ne acoperim cu întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către Tine.

Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne,
înţelepţirea desăvârşită a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată urechile mele bine
supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri.
Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru îndelungă-răbdare, întru milostivire,
întru dragoste, întru smerită cugetare, în pace către sine-mi şi către toţi,
întru întoarcere de la lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi
m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire lămurită în gânduri, ca să aflu pe care dintre
ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi mie să cunosc meşteşugirile diavolului şi
să mă lepăd de ele şi de el;şi cu totul să-mi tai voia mea şi să las cele ale mele
întru purtarea Ta de grijă,şi de acolo să nădăjduiesc folosul.

Căci la Tine este viaţa mea, lumina mea, mântuirea mea.Şi pe Tine Te binecuvântez
şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte
şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu,
totdeauna, acum şi pururea,şi în vecii vecilor. Amin."

Premiu